 |
 |
Carti LiterNet.ro
Dragi prieteni,
Portalul cultural LiterNet (http://www.liternet.ro) are placerea sa va anunte aparitia unei noi e-carti editate de LiterNet:
 Teatru
Mede/ea sau Despre fericirea conjugala
Roxana Marian
Argument:
Sunt
putini acei autori dramatici care, lucrand prin definitie cu dialogul,
nu simt - macar o data-n viata - nevoia sa intre intr-un altfel de
dialog, peste timp, peste culturi si indiferent de coordonatele concrete
ale cotidianului, cu marile texte antologice ale teatrului universal.
De la miturile attice, la Hora iubirilor, fie c
a se
raporteaza la Euripide, Sofocle sau Schnitzler, scriitorul de teatru
incearca mereu sa reinterpreteze, sa schimbe perspectiva, sa
re-evalueze, fie ca vorbim de realitatea reala, fie ca ne referim la o
realitate interioara, culturala, dar nu mai putin definitorie omului de
azi. Pentru ca, la urma urmelor, aceasta este meseria dramaturgului: a
vorbi despre realitati si a induce jocul.
Spre exemplu, literatura teatrala cunoaste multe Fedre, de la piesa initiala a lui Euripide (intitulata, cum se stie, Hyppolit),
trecand prin interpretarea lui Seneca si continuand cu cea a lui Racine
- pana la Unamuno, O'Neill, Marguerite Yourcenar, Per Olof Enquist sau
Sarah Kane si Tasnadi Istvan, ca sa mentionam numai cateva din numele
cele mai cunoscute. Caci rescrierea, reinterpretarea miturilor face
parte din nevoia noastra de a reveni asupra propriei umanitati si a ne
reintoarce la constantele metafizice si poetice ale fiintei.
Mai putin populara decat Fedra sau decat piesa lui Schnitzler, Medeea a
avut si ea parte de rescrieri: Ovidiu si Heiner Muller, Corneille si
Christa Wolf s-au aplecat asupra mitului brutal si aparent de o
bestialitate inexplicabila, al mamei care-si ucide copiii.
Provocarea este preluata asadar de acest text de debut al Roxanei
Marian, nu in mod surprinzator, ci ca urmare a unui exercitiu constant
de profesionalizare a scrierii dramatice in cadrul unui curs masteral
universitar al Facultatii de Teatru de la Targu-Mures. Medeea aceasta
urmeaza insa alte coordonate decat ale structurii si personajului
conventional. De o maniera apropiata de discursul monodramei, gen
experimental prin excelenta, textul Roxanei Marian se raporteaza la
componentele primordiale ale piesei de teatru: actor, cor, coreut.
Neintrand niciodata in dialog direct intre ele, personajele se exprima
visceral, fara a relationa unele cu altele, altfel decat prin
intermediul povestirii. Dialogul lor este insa purtat constant cu
publicul, cu auditoriul, iar tensiunea dramatica este creata prin
repetitie, gradare si construirea unui punct culminant in interiorul
fiecarei scene.
Dar ce ne poate spune nou Roxana Marian despre fericirea conjugala,
despre contractul matrimonial sau despre conditia femeii? Caci aceasta
este, pana la urma, tema pe care o alege scriitoarea, dezvoltand-o in
relatie si implicit in opozitie cu nucleul societatii din toate
timpurile (si nu numai in opinia lui Marx), respectiv cu familia. Pana
la urma, nimic din ceea ce nu cunoastem deja rational, dar foarte multe
din cele pe care, emotional, nu le-am adus, poate, in planul concret al
sentimentelor "permise". De la nasterea copiilor nostri, la sarbatorirea
americano-edulcorata a Craciunului, de la sacralitatea pranzului in
familie la missa neagra a ultimei cine cu mama muribunda - toate aceste
evenimente sunt tratate ca niste anti-ritualuri, ducand inevitabil spre
deconstructie, anulare si completa alienare, in consecinta spre un alt
final decat cel al mitului, un final mai contemporan si mai sacrificial
decat cel initial, asadar ducand spre sinuciderea protagonistei,
anticipat
a, de
altfel, de prezenta lui Eros (coreut), ca pol implicit al tandemului
dragoste-moarte.
Desigur, marea literatura, dramatica sau nu, s-a construit si se
construieste pe aceste doua teme fundamentale, respectiv dragostea si
moartea. Legate si implacabil dependente, recognoscibile mai ales dupa
ce exercitiul psihanalitic a consfintit aceasta dualitate de
necontestat, ambele se regasesc in poezia profunda si
tulburator-dramatica a textului Roxanei Marian. La limita dintre cant si
vorbire raspicata, asa cum ar spune Aristotel, formula de reprezentare a
textului transformat in spectacol a fost aleasa tot de autoare, cu
intuitie si excelent instinct scenic.
Bazat pe free-improvisation si pe ritmuri de jazz, spectacolul Mede/ei
(deocamdata doar radiofonic, produs in 2011 de Radio Targu-Mures) este o
dovada de libertate interioara a discursului regizoral, dar si al
actorilor care-l materializeaza prin excelenta interpretare. La fel ca
si demersul artistic al scriitoarei, care se raporteaza la inceputurile
teatrului, la forma primordiala a structurii dramatice, la dialogul
arhetipal, si spectacolul se naste din muzica, din zbaterile vocale si
inflexiunile, pauzele si izbucnirile vocii umane. E posibil ca autoarea
sa-si fi gasit distributia ideala in Elena Purea (Medeea) si Costin
Gavaza (Iason), cu contributia lui Andrei Chiran (Eros) - si, nu in
ultimul rand, cu sustinerea interpretilor si muzicienilor Ana Maria
Galea si Daniel Csikos. Actrita ea insasi, Roxana Marian intra in
spectacol, in rolul lui Glauke, pastrandu-se totusi la distanta,
conducand ca regizoare, cu mana ferma si delicata in acelasi timp,
echipa de
actori-performeri.
Caci, daca e sa revenim la text, acesta este, la urma urmelor, asa cum
intelege inteligenta autoare, un text de performance, si nu un text
conventional; este fara indoiala un text al zilelor noastre, scris cu
verva, pasiune, sinceritate si remarcabil talent. Un text special, un
text fara varsta si totusi, extrem de contemporan.
 Ascultati aceasta piesa in format audio aici.
(Alina Nelega) |
Editura LiterNet (http://editura.liternet.ro)
este cea mai longeviva Editura online (si singura exclusiv online) din
Romania publicind in cei peste 10 ani de activitate peste 289 volume ale
unor autori romani, maghiari, germani, francezi, catalani, americani si
rusi in prezentari grafice de exceptie. In acest moment volumele
LiterNet au depasit 1.378.200 exemplare descarcate. Volumele LiterNet
sint disponibile gratuit atit cititorilor din tara cit si celor din
strainatate.
Cartile aparute la editura LiterNet pot fi descarcate gratuit in format Acrobat Reader (pdf) de pe situl LiterNet, de la adresa http://editura.liternet.ro |
|
|
|
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu