vineri, 6 martie 2015

Moartea genialissimului generalissim (Un eseu de Vladimir Tismaneanu și Marius Stan)

Pe 6 martie 1953, la ora 3 dimineața, după ce se transmisese muzică solemnă vreme de câteva ceasuri, vocea gravă a celui mai cunoscut crainic al postului de radio Moscova, Iuri Levitan,  dădea citire unui comunicat din partea CC al PCUS, a Consiliului de Miniștri și a Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, anunțând că a încetat să bată, în ziua precedentă, la ora 9 și 50 de minute seara, inima lui Iosif Vissarionovici Stalin, secretar al CC al PCUS, președintele Consiliului de Miniștri, “colaboratorul și discipolul cel mai apropiat al genialei opere a lui Lenin, înțeleptul conducător și învățător al Partidului Comunist și al poporului sovietic”. Cum avea să observe cunoscutul jurnalist Victor Zorza în The Guardian, știrea făcuse de-acum înconjurul lumii prin agențiile de presă, dar cetățenii URSS și ai Blocului Sovietic nu aflaseră încă. Radiourile vestice erau bruiate 24 de ore din 24. Informațiile erau draconic controlate. Și, desigur, ca într-un carusel al coincidențelor bizare, toate se petreceau cu doar câteva zile înainte de “aniversarea” a 30 de ani de la atacul cerebral care-l privase pe Lenin, în 1923, de darul vorbirii…
Odată anunțată moartea celui pe care, într-o carte scrisă împreună de autorii acestui eseu l-am numit genialissimul generalissim (“Dosar Stalin”, Curtea Veche, 2014), se încheia o eră și începea o alta. Nimeni nu putea anticipa cum va fi viața după Stalin, dar era clar că nu va mai fi ca pe vremea acestuia. Ar fi fost greu de închipuit atunci că, în doar câteva săptămâni, va demara vaga liberalizare internă, inițiată, culmea ironiei, de mareșalul URSS, ministrul de Interne și șeful poliției secrete, Lavrenti Pavolovici Beria. Discursurile rostite la ceremonia din Piața Roșie erau exerciții apologetice fără suflu, se repetau ritualic, de către Beria, Gheorghi Malenkov și Viaceslav Molotov, pecum pe o placă de gramofon utilizată până la refuz, toate lozincile cultului deșănțat al răposatului “părinte al popoarelor” — în fapt, alături de Adolf Hitler, cel mai înfiorător criminal din istoria omenirii. Singurul în a cărui voce s-a simțit o profundă tristețe, singurul care avea lacrimi în ochi era Viaceslav Mihailovici Molotov. La acel ceas, fosta sa soție, Polina Semionovna Jemciujina, de care divorțase la ordinul lui Stalin, se afla în deportare, acuzată de “naționalism sionist”. A revenit curând la Moscova, s-au recăsătorit și au rămas fideli până la moarte mitului lui Stalin. Nepotul de fiică al lui Molotov și al Polinei, Viaceslav Nikonov este comentator politic și un apropiat al lui Putin.
Au sosit să participe la “marele doliu” liderii “democrațiilor populare”, inclusiv Gheorghe Gheorghiu-Dej, șefii partidelor comuniste din întreaga lume. La ONU, la propunerea Franței, se păstra un moment de reculegere în memoria celui dispărut. Se organizau ceremonii-mamut în toate statele sovietizate, de la Beijing și Hanoi, la Praga și București. Steagurile URSS și RPR erau atârnate în bernă la Ateneul Român, în toate instituțiile din țară, inclusiv școli, grădinițe și chiar creșe. Micii “Stalini” ai Europei de Est rămăseseră orfani…
Începea să se configureze ascensiunea fulgerătoare a lui Nikita Sergheievici Hrușciov. Lunarul “Novîi Mir” publica nuvela lui Ilia Ehrenburg, “Dezghețul”, a cărei titlu avea să simbolizeze deschiderea post-Stalin. În iunie, Beria era demascat ca “spion”, “trădător”, “dușman al poporului”, și avea să fie executat în septembrie. Tandemul Hrușciov-Malenkov anunța, în stilul esopic al limbii de lemn comuniste, revenirea la “conducerea colectivă” și la “normele leniniste ale vieții de partid”. În iunie, muncitorii din construcții din Berlinul de Est organizau prima insurecție anti-totalitară din Blocul Sovietic, înecată în sânge de intervenția sovietică și de trupele de securitate ale regimului Ulbricht.. La Budapesta, încurajat de Malenkov, Imre Nagy declanșa “Noul Curs”, denumirea unei politici de relaxare economică și culturală. Numele lui Stalin era pomenit tot mai rar în paginile “Pravdei”. În 1955, se reluau relațiile cu Iugoslavia, iar Hrușciov accepta să călătorească la Belgrad, trăind acel moment ca pe un drum la Canossa. În februarie 1956, în sesiunea închisă a celui de-al XX-lea Congres al PCUS, Nikita Hrușciov a dat o lovitură mortală mitului lui Stalin. “Raportul Secret” a fost unul dintre cele mai importante documente politice ale secolului XX, a deschis calea spre redeșteptarea spiritului critic și sfidarea efectelor dezastruoase ale spiritului revoluționar bolșevic.
Decesul dictatorilor totalitari este diferit în multe feluri, de la un caz la altul, și survine pe un fond politic extrem de relevant pentru orice analiză serioasă asupra acestui “ritual de trecere”. Dacă moartea lui Lenin a fost marcată de dorința puternică a succesorilor de a se instala într-o continuitate a politicii răposatului, ca imitatori și discipoli direcți, moartea lui Stalin a arătat, încă din prima zi a puternicei vești, că tot ce au dorit succesorii a fost să se disocieze de moștenirea sa. Deci, a existat o diferență marcantă în termenii popularității la decesul celor doi lideri, o diferență de estimare imediată a carierei lor politice. Și asta, trebuie să o spunem, în condițiile în care, așa cum am mai scris și cu alte ocazii, stalinismul a fost privit, pe de o parte, ca o extensie logică a leninismului, pe de altă parte, ca o trădare a acestuia. O dilemă logică și interpretativă cu care istoricii s-au confruntat în multele decenii ce au urmat celor două “sfârșituri de drum”.
Procesul de de-stalinizare “nu doar că a fost posibil, dar chiar a început prin moartea lui Stalin”, spune Robert C. Tucker în “The Soviet Political Mind”. Dar deși moartea lui Stalin a avut într-adevăr un impact neîndoielnic și imens asupra politicii la vârf, există suficienți alți autori care susțin că regenerarea partidului pe acordurile unui tip de conducere colectivă, una pe care am văzut-o mai abitir sub Hrușciov, a început, cu semne clare, încă de la al XIX-lea Congres al PCUS, din octombrie 1952. Unul dintre cei care au susținut teoretic teza a fost și Barrington Moore Jr. (în “Soviet Politics – The Dillema of Power: The Role of Ideas in Social Change”), care afirma că maturizarea sistemului sovietic a fost marcată de “cicluri repetitive de crescândă rigiditate birocratică și autoritară, urmate de campanii viguroase de re-democratizare”. Observația este însă credibilă doar dacă acceptăm că departe de a fi anti-autoritară, fiecare nouă rundă de “re-democratizare” a însemnat reîntărirea și confirmarea centrului politic. Alți interpreți, Yoram Gorlizki și Oleg Khlevniuk (în “Cold Peace: Stalin and the Soviet Ruling Circle, 1945-1953″), au încercat să arate cum campania care a premers celui de-al XIX-lea Congres a fost marcată de o retorică în favoarea acestui tip de regenerare internă a partidului bolșevic. Ca să înțelegem și mai bine această schemă complexă de “reînnoire politică” ciclică în sânul familiei politice bolșevice, trebuie, desigur, să ne aplecăm și mai mult asupra istoriei PCUS din acei ani, asupra “Afacerii Leningrad”, asupra transferului lui Hrușciov, în 1949, la Moscova, pentru a contrabalansa alianța dintre Malenkov și Beria, asupra Congresului din octombrie 1952, și așa mai departe. Dar, despre toate acestea, în episoade următoare…
Recomandări:
http://www.theguardian.com/century/1950-1959/Story/0,,105154,00.html
http://www.contributors.ro/cultura/mic-bilan%C8%9B-60-de-ani-de-post-stalinism/
http://www.curteaveche.ro/dosar-stalin-genialissimul-generalissim-ebook.html
Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro
Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,


Schimbare uriasa in Sanatate: celebrul chirurg X

Un proiect de lege iniţiat de Ministerul Sănătăţii şi semnat de peste 100 de parlamentari va schimba sistemul medical românesc cel puţin la fel de drastic cum ar fi putut s-o facă faimosul pachet de reformă Băsescu care a declanşat căderea guvernului Boc în 2012. Cu toate acestea se vorbeşte foarte puţin despre el şi foarte tehnic. Deşi pacientul este primul afectat de acest proiect.

Să luăm un exemplu concret: celebrul chirurg X. Dacă eu-pacientul voi dori să mă operez la celebrul chirurg X voi avea trei variante.


Fiecare variantă este dependentă de acordul chirurgului X şi pentru fiecare va trebui să plătesc direct din buzunar la casieria spitalului:
  • 1. Să merg la el în spitalul de stat dimineaţa (adică între ora 8 şi ora 15). Aceasta este varianta cea mai ieftină căci va trebui să plătesc direct din buzunar doar tariful chirurgului X, restul (cazarea, consumabilele, folosirea aparaturii, medicamentele) fiind acoperite prin asigurarea mea de sănătate de stat. Pentru tariful chirurgului X voi primi factură.
  • 2. Să merg la el tot în spitalul de stat, dar după-amiaza (adică după ora 15). În acest caz va trebui să plătesc din buzunar atât tariful chirurgului X, cât şi cazarea/consumabilele/medicamentele folosite în timpul tratamentului acordat în spitalul de stat. Pentru tot voi primi factură.
  • 3. Să merg la el dar în clinica privată în care lucrează (oricând chirurgul X e acolo). Va trebui să plătesc din buzunar ca şi când aş merge după-amiaza la spitalul de stat: tariful chirurgului X plus preţul consumabilelor. Dacă spitalul privat va fi capabil să-mi dea un preţ mai bun decât spitalul de stat, foarte bine. Dacă nu, aici voi scoate cei mai mulţi bani din buzunar. Cu factură.
Dacă eu-pacientul nu am bani pentru varianta 1, cea mai ieftină, atunci voi fi tratat în spitalul de stat fără să scot bani din buzunar (în contul asigurării mele de stat), dar va trebui să aştept până ce pe lista de aşteptare a celebrului chirurg X se va elibera un loc fără plată directă. Sau să fiu consultat de medici care nu au solicitări de la pacienţi. În formularea preşedintelui CNAS, Vasile Ciurchea: „Dacă pacientul nu-şi poate permite, atunci va sta la rând” (sursa declaraţiei aici).

Practic se vor defini două categorii de medici: medici pentru oamenii care şi-i permit şi medici pentru oamenii săraci. Proiectul de lege NU menţionează niciunde că celebrul chirurg X ar fi obligat ca din cei 4 pacienţi pe care îi operează zilnic în spitalul de stat doi să fie operaţi fără bani (doar în contul asigurării de stat), iar ceilalţi doi în regim privat. Dacă celebrul chirurg X va avea dimineaţa doar pacienţi care vor dori să fie consultaţi exclusiv de el şi vor fi dispuşi să plătească pentru asta, legea nu îl va obliga să consulte şi pacienţi fără bani în regim de stat.

Cum se va stabili tariful la care chirurgul X va acorda aceste consultaţii private în spitalele de stat? Prin negocierea dintre directorul spitalului respectiv şi celebrul chirurg X. Aceste tarife vor trebui să respecte nişte „bareme” impuse de ministerul Sănătăţii, bareme despre care deocamdată proiectul de lege nu spune nimic.

Practic suntem în faţa legalizării plicurilor, deoarece toate veniturile astfel obţinute de celebrul chirurg X vor fi impozitate de către stat.

Există şi posibilitatea ca celebrul chirurg X să-şi stabilească tariful astfel: cât primeşte acum neoficial în plic plus banii pe care va trebui să-i plătească impozit după intrarea legii în vigoare. Legea nu preîntâmpină în niciun fel o astfel de situaţie.

Autorităţile spun că, deocamdată, nu s-a intrat în “astfel de detalii”, deşi acesta este un detaliu esenţial. Există posibilitatea ca noi, pacienţii, să ne trezim că pe lângă cei 100 de lei pe care astăzi îi băgăm oricum în plic să trebuiască să mai adaugăm încă 40 de lei pentru impozitul medicului. Desigur asta se va întâmpla doar dacă celebrul chirurg X ne-o va cere. Dar nimic nu-l împiedică s-o facă. Decât propria-i conştiinţă.
 
documente

Proiectul de lege prevede şi existenţa asigurărilor suplimentare/complementare care să acopere costurile din variantele 2 şi 3, dar fără alte precizări. Cine va administra aceste asigurări suplimentare? Ministrul Nicolae Bănicioiu spune că şi privatul şi statul (sursa declaraţiei aici). Rămâne de stabilit.

Să revenim puţin la varianta 2, cazul în care eu-pacientul va trebui să plătesc din buzunar atât tariful chirurgului X, cât şi cazarea/consumabilele/medicamentele din spitalul de stat. Tariful cazării/consumabilelor/medicamentelor va varia în funcţie de fiecare spital căci va fi stabilit, în formularea preşedintelui CNAS, „în funcţie de preţul de achiziţie” (sursa declaraţiei aici). Adică de iscusinţa managerului spitalului de stat de a organiza sau nu licitaţii corecte/eficiente economic.

O altă întrebare importantă este dacă celebrul chirurg X va putea opera şi în clinica sa privată şi în spitalul de stat în regim privat? Deşi iniţial s-a dorit o favorizare a medicilor care lucrează exclusiv la stat, proiectul de lege aflat acum în Parlament permite celebrului chirurg X să opereze oriunde şi oricând are el chef. De ce? Pentru că, spune ministrul Sănătăţii, „s-a ales varianta propusă de Colegiul Medicilor” (sursa declaraţiei aici).

Desigur, chirurgul X nu va putea opera la fel de ieftin şi în spitalul de stat şi în clinica sa privată pentru că nu va putea avea contract cu CNAS în ambele spitale. Va trebui să aleagă unde va impune tariful mai scump. Nu este deloc clar dacă în varianta 2 de mai sus eu-pacientul îmi voi putea folosi sau nu asigurarea de stat pentru a-mi acoperi o parte din cheltuieli: proiectul nu spune nimic despre acest aspect esenţial, iar oficialii guvernamentali cu care am discutat despre asta dau răspunsuri diferite.

Tot în proiect se prevede că actele medicale efectuate în regim privat de celebrul chirurg X în spitalul de stat sunt exceptate de la toate incompatibilităţile şi conflictele de interese menţionate de lege.

Despre acest proiect, semnat deja în Parlament de peste 100 de parlamentari, s-a discutat public foarte puţin. Asta deşi efectele lui au potenţialul de a fi cel puţin la fel drastice precum celebrul proiect Băsescu-Boc de modificare a legii sănătăţii, cel care a declanşat protestele care au dus la căderea guvernului Boc.

În acest moment o bună parte din sistemul medical românesc este privatizat: medicina de familie, majoritatea policlinicilor din ambulator, laboratoarele medicale. Introducerea acestor noi prevederi privatizează de facto şi o bună parte din practica medicală din spitalele de stat. Plicurile, masivul fenomen prezent de atâta timp în spitalele de stat, intră în legalitate.
 
Ceea ce este de altfel un pas necesar şi cu potenţial benefic dar doar, DOAR în condiţiile întăririi capacităţii de control şi implicare a pacienţilor. O altă lege propusă foarte recent de Ministerul Sănătăţii solicită ca fiecare spital să aibă un consiliu etic care să supravegheze posibilele derapaje ale medicilor. Însă printre cei 7 membri ai acestui consiliu etic doar unul este reprezentant al pacienţilor. Majoritatea în consiliu este deţinută de medicii din spitalul respectiv.

Un singur lucru rămâne deocamdată constant. Monopolul statului asupra asigurărilor de sănătate şi a imensei sume de bani pe care o colectează astfel de la populaţie. Un stat care dispune de o grămadă mare de bani la care au acces mai mulţi privaţi în condiţiile unui control foarte slab: iată reţeta sigură a corupţiei. Or acest proiect de lege nu schimbă nimic în această privinţă.

În sistemul de urgenţă situaţia rămâne neschimbată: servicii medicale gratuite pentru toată lumea. Doar în urgenţă.

Notă: descrierea proiectului de lege este făcută din perspectiva pacientului şi bazată pe textul ataşat şi pe explicaţiile oficialilor guvernamentali.


Citeste mai multe despre   

Drogurile fac ravagii printre tinerii ieseni!



Consumul de droguri face din nou victime printre tinerii ieseni. In cursul noptii de miercuri spre joi la Unitatea de Primiri Urgente (UPU) din cadrul Spitalului Judetean de Urgente Sf. Spiridon a ajuns un tanar in varsta de 24 de ani, care in urma consumului de substante etonobotanice a suferit o intoxicatie. Medicii i-au acordat primul ajutor, apoi l-au internat pentru a-i administra tratament medicamentos. Starea de sanatate a barbatului evolueaza bine, iar in scurt timp medicii il vor externa. Tot in cursul aceleiasi nopti, doi barbati, in varsta de 25, respectiv 34 de ani, au fost adusi la Unitatea de Primiri Urgente (UPU) de catre politisti. Se pare ca cei doi nu s-au gandit nicio secunda la siguranta lor sau a celorlalti participanti in trafic cand s-au urcat in masina sub efectul drogurilor. Pentru a se asigura ca soferul si pasagerul masinii nu sunt implicati in niciun accident, politistii i-au adus pe ce doi la spital pentru ca medicii sa le poata preleva probe biologice. Daca rezultatul analizelor va arata ca cei doi au consumat substante interzise, vor raspunde in fata legii pentru faptele lor. Etnobotanicele care fac ravagii printre tineri sunt un amestec de prafuri sau plante uscate, stropite cu diferite substante chimice. Desi exista o lista cu substantele interzise, autoritatilor le este practic imposibil sa tina pasul cu laboratoarele producatorilor. O simpla schimbare a etichetelor poate scoate un produs în afara listei de produse interzise.


Urmareste BZI.ro pe FACEBOOK.COM

EXCLUSIV Cum îl protejează Colegiul Medicilor pe "Prinţul silicoanelor"! CMR joacă ping-pong cu dosarul esteticianului acuzat de uciderea unei paciente!

Medicul Kasem Abu Bakr, supranumit "Prinţul silicoanelor" are un aliat de nădejde: Colegiul Medicilor, care tergiversează de aproape doi ani o anchetă extem de importantă, oferindu-i esteticianului ocazia de a opera în continuare, deşi acesta a fost acuzat de uciderea unei paciente.
Cazul esteticianului Kasem, supranumit "Prinţul silicoanelor", pare desprins dintr-o comedie neagră. Ieri, reprezentanţii Colegiului Medicilor din România au oferit un răspuns halucinant reporterilor SPYNEWS, cu privire la dosarul acestuia, "rătăcit" de mult timp. Referitor la dosarul înregistrat la CMR în anul 2013, în care s-a dispus o dată excluderea medicului Kasem din Colegiul Medicilor, Prof. Dr. Eugen Brătucu, preşedintele Comisiei Superioare de Disciplină, a menţionat:"Dosarul a urmat procedura legală, conform prevederilor Statutului CMR, iar în şedinţa din data de 30.01.2015 s-a hotărât returnarea cauzei la nivel teritorial, pentru refacerea procedurii conform prevederilor legale". Altfel spus, în şedinţa ţinută după aproape doi ani de la momentul depunerii contestației de către Kasem, CMR a ajuns la concluzia că dosarul trebuie refăcut, luând totul de la capăt, oferindu-i doctorului în cauză ocazia de a opera în continuare şi să strângă bani. Referitor la bani, demn de menţionat este faptul că esteticianul este supectat - pe lângă uciderea din culpă a unei paciente - că ar fi pus silicoane la negru unui număr impresionant de femei: aproape 150 de paciente, cărora le-ar fi mărit sânii fără să emită chitanţe. Potrivit anchetatorilor, fiecare dintre cele 150 de paciente ar fi plătit cel puţin 4.500 de euro pentru intervenţie.
Scandalul în care medicul Kasem este acuzat de uciderea unei paciente a început în ianuarie 2011, când Lina Sadoveanu s-a dus la centrul medical Tul Karem pentru o intervenţie chirurgicală de eliminare a varicelor. Operaţia efectuată de "regele varicelelor", tatăl lui Kasem, a decurs bine, dar femeia nu a fost mulţumită. După câteva zile, ea s-a prezentat la control iar doctorul i-a explicat că ar fi oportună şi efectuarea unei intervenţii de înlăturare a ţesutului adipos din zona coapselor, la operaţie urmând să participe şi Kasem, care a susţinut că este specializat în acest tip de intervenţii. Total fals! Kasem era medic rezident, şi nu specialist. Convinsă să mai facă o operaţie, femeia s-a prezentat la cabinetul doctorilor arabi pe 23 martie 2011, pentru procedura de lipoliză cu laser. La clinica era însă doar Kasem, tatăl său fiind plecat in Iordania, unde participa la o conferinţă. A început consultaţia, iar Kasem nu a stat pe gânduri. Doctorul a desenat pe coapsele pacientei zonele asupra cărora urma sa intervină, a preparat singur anestezicul şi a început intervenţia. După vreo trei ceasuri, doctorul a scos grăsimea într-un recipient de 5 kg, pe care l-a umplut mai mult de jumătate. Asistentele i-au pus Linei Sadoveanu un corset medicinal şi au ajutat-o să meargă într-o rezervă.
A trimis-o acasă
În ciuda faptului că femeia se simţea rău şi voma, Kasem a trimis-o acasă după numai două ore de la terminarea intervenţiei. Cum durerile şi starea de rău au continuat, soţul femeii l-a sunat pe medic, iar acesta l-a liniştit: "Sunt reacţii normale", a spus acesta, potrivit rechizitoriului întocmit de procurori. Apoi nu a mai răspuns la telefon. A făcut-o tatăl său, care s-a arătat surprins că fiul a efectuat intervenţia. Într-un final, Kasem şi o asistenta au ajuns la pacientă acasă, a doua zi pe la prânz, şi i-au făcut acesteia o perfuzie. Kasem a plecat, iar femeia începea să se stingă. Voma, se sufoca şi avea dureri abdominale crunte. Cum starea se agrava, soţul ei a chemat salvarea. Era însă prea târziu. Lina Sadoveanu a decedat în braţele medicilor de pe ambulanţă. Plătise 6.000 de euro (fără chitanţă) ca să se facă bine şi a ajuns pe masa legiştilor.
I-au lăsat o "portiţă"!
La doi ani după incident, Colegiul Medicilor din România (CMR) a constatat că dr. Kasem a efectuat ilegal operaţia. "Comisia de Disciplină (...) constată că medicul şi-a depăşit competenţa prin operaţia efectuată. (...) A efectuat o procedură chirurgicală cu risc pentru care nu avea pregătirea profesională necesară", menţionau membrii CMR, care au dispus excluderea iordanianului din rândul Colegiului. Totuşi, i-au lăsat acestuia o "portiţă": contestaţia, pentru soluţionarea căreia nu există un termen bine stabilit de lege. Altfel spus, Kasem ar putea opera la nesfârşit, doar invocând faptul că nu a primit un răspuns clar de la CMR în legătură cu respectiva contestaţie, depusă în 2013.
Citeste si:

România, sub COD GALBEN de NINSORI şi VISCOL. Şeful ANM: Avem în vedere emiterea unor CODURI PORTOCALII

05 Mar 2015 - 14:25
Directorul Administrației Naționale de Meteorologie, Ion Sandu, a anunțat că vineri după-amiază este posibil să ningă în sudul țării.

"În România, deocamdată, este emis cod galben, care înseamnă viscol la munte. Vineri după-amiază sau mâine noapte este posibil să se transforme în ninsoare inclusiv în București, adică sudul țării, viteze de vânt de 50-60 de km/oră și am dat exemplu cu țările din bazinul Mării Mediterane ca să vedem evoluția la ce să ne așteptăm", a precizat Sandu în cadrul unei videoconferințe desfășurate la sediul Ministerului Afacerilor Interne.

El a menționat că pentru zonele unde vântul de peste 70 km/oră se asociază cu ninsoarea ar putea fi emise coduri portocalii pe perioade limitate.

"Urmează ca la expirarea atenționării cod galben la nivel național, adică sâmbătă după-amiază, să nu emitem la nivel național o altă atenționare, pentru că precipitațiile practic se diminuează foarte mult, rămâne însă vântul la 40-50 km/oră și pentru aceasta probabil se vor mai emite atenționări locale", a explicat Ion Sandu.

Ieri, Administraţia Naţională de Meteorologie a emis două atenţionări meteo de ninsori şi vânt puternic.

05 martie, ora 13.00 – 06 martie, ora 16.00


În intervalul menţionat, vor cădea precipitaţii în cea mai mare parte a ţării. În zona montană şi în regiunile sud-vestice vor fi precipitaţii mai ales sub formă de ninsoare şi, îndeosebi la altitudini mari, se va depune strat consistent de zăpadă. Cantităţile de precipitaţii vor depăşi local 15... 20 l/mp şi izolat 30...35 l/mp. În Dobrogea, sudul Munteniei şi al Moldovei vor predomina ploile, iar în restul teritoriului precipitaţiile vor fi mixte.
Vântul se va intensifica în majoritatea regiunilor, iar la munte va depăşi la rafală 60 km/h, viscolind ninsoarea.



06 martie, ora 16.00 – 07 martie , ora 16.00

În intervalul menţionat vor cădea precipitaţii mai ales sub formă de ninsoare în toate zonele montane, în Oltenia, Muntenia, centrul şi sudul Moldovei, cea mai mare parte a Transilvaniei şi în sudul Banatului. În restul teritoriului precipitaţiile vor fi mixte. Cantităţile de precipitaţii vor depăşi local 15...20 l/mp şi izolat 30 l/mp în regiunile sudice, estice şi centrale. La munte, stratul de zăpadă nou depus va fi consistent.
Vântul va avea intensificări în majoritatea regiunilor cu viteze ce vor depăşi 50 km/h, mai ales în sud. La munte vor fi rafale de peste 70 km/h, viscolind şi spulberând zăpada.



Bani căraţi cu sacoşa. Dorin Cocoş dezvăluie cum se împărţea şpaga pentru despăgubiri

04 Mar 2015 - 22:13
Omul de afaceri Dorin Cocos ar fi scris în denunţul făcut la DNA că a primit 4,8 milioane de euro de la Gheorghe Stelian, pentru rezolvarea unui dosar la ANRP. "Domnul Gheorghe Stelian mi-a adus în tranşe suma de 4,8 milioane de euro pentru a-i facilita obţinerea despagubirilor în dosarul numiţilor Ion Anton şi Nae Nicolae. Vorbisem anterior cu Diacomatu Sergiu Ionuţ pentru rezolvarea favorabilă a cererii de despăgubire şi el mi-a confirmat că se poate rezolva contra sumei de 2,5 milioane de euro", a scris în denunţ fostul soţ al Elenei Udrea, potrivit unui document citat de ziare.com.
Cocoş a susţinut că, după rezolvarea favorabilă a cererii de despăgubire, Diacomatu a venit la el la Euro Hotels şi i-a dat suma de 2,5 milioane de euro, "sumă primită de la Gheorghe Stelian pentru acest scop". Omul de afaceri a mai spus şi cum Crinuţa Dumitrean, fosta şefă ANRP, a primit 800.000 de dolari, "printr-un şofer într-o mapă albastră", în timp ce fostul soţ al Elenei Udrea a oprit pentru el 1,5 milioane de euro.

Un milion colo, cinci dincolo....

O a doua intervenţie la ANRP i-a adus lui Dorin Cocos 1,2 milioane de euro, din banii de la Gheorghe Stelian. "1.000.000 doamnei Crinuţa Dumitrean în aceleaşi condiţii ca la prima descriere. 5 milioane i-am dat lui Diacomatu Sergiu, în mai multe tranşe, funcţie de cum le primeam. De la Gheorghe Stelian 1,2 milioane de euro i-am oprit eu", a scris în denunţ fostul soţ al Elenei Udrea. La rândul său, fiul lui Dorin Cocoş, Alin, a recunoscut că milioanele de euro erau transportate cu sacoşa: "Eram în biroul tatălui meu Cocoş Dorin la Euro Hotel când a înmânat domnului Diacomatu Sergiu o sacoşă din plastic despre care ştiam că conţine bani".

Dorin şi Alin Cocoş, precum şI fosta şefă a DIICOT Alina Bica au rămas în arest preventiv, în dosarul Bica 2, în urma deciziei luate vineri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cei doi depuseseră o contestaţie cu privire la măsura arestarii preventive. Dorin şi Alin Cocoş au recunoscut faptele pentru care îi acuză procurorii DNA în dosarul Bica 2.



Citeşte mai multe despre:   Dorin Cocos

New York Times: Mania anticorupţie a României

05 Mar 2015 - 09:43
New York Times:  Mania anticorupţie a României


Patrick Basham, directorul Institutului pentru Democraţie, a publicat miercuri în New York Times un editorial intitulat  "Mania anticorupţie a României", în care afirmă că lupta anticorupţie a fost pentru Traian Băsescu un instrument politic util pentru a-şi ataca adversarii iar prin victoria lui Iohannis, a devenit exagerată.

"În noiembrie 2014, Klaus Iohannis, liderul Partidului Naţional Liberal, a fost ales preşedinte, cu o platformă electorală populistă pentru combaterea corupţiei, succedându-i lui Traian Băsescu, care susţinuse în ultima perioadă o campanie anticorupţie ce părea relativ lipsită de agresivitate. Pentru domnul Băsescu, acesta era un instrument politic util pentru atacarea adversarilor, dar şi pentru atenuarea criticilor americane şi europene privind guvernarea României. Însă manevra lui a fost tardivă", explică Patrick Basham, conform mediafax.ro

"Prin victoria lui Iohannis, eforturile anticorupţie au devenit exagerate. În contextul în care puterea executivă este deţinută de premier, Victor Ponta, liderul Partidului Social-Democrat, Preşedinţia poate fi o poziţie puternică pentru expunerea unor opinii influente. Dat fiind că au fost privaţi de dreptate zeci de ani, mai întâi de către dictatori, apoi de către democraţi ineficienţi, românii susţin cu entuziasm cauza anticorupţie. După ce acţiunile judiciare lansate în timpul preşedintelui Băsescu au generat în peste 1.000 de condamnări de politicieni şi oameni de afaceri în 2014, campania anticorupţie s-a dovedit a fi o temă politică esenţială. Însă acum domneşte populismul crud. Posturile de televiziune relatează fără oprire despre orice delict. În condiţiile în care instanţele au rate de condamnare de peste 90 la sută, zeci de politicieni din principalele partide politice au căzut în dizgraţie", continuă editorialul, notând că s-a ajuns ca România să nu mai aibă locuri în închisori.

"De fapt, corupţia este endemică în viaţa de zi cu zi din România, iar situaţia politică reflectă realitatea socială. Se presupune că toţi cei din politică şi din mediile de afaceri au activităţi ilegale. (...) Ascensiunea statului de tip procuratură îi ameninţă chiar şi pe cei din sistem", adaugă editorialistul, menţionând anchetarea Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT, pusă de premierul Victor Ponta să conducă investigaţiile guvernamentale împotriva crimei organizate şi care a participat la elaborarea Codului Penal din România.

"Este o practică obişnuită ca suspecţii să fie supuşi presiunilor pentru a dezvălui numele unor complici în schimbul unor pedepse mai uşoare. De asemenea, este o rutină ca rude ale suspecţilor să fie arestate pentru a ca procurorii să aibă instrumente suplimentare de presiune. (...) În pofida dezminţirilor oficiale, toată lumea ştie că instanţele nu sunt atât de independente din punct de vedere politic cum ar trebui", explică editorialistul The New York Times.

"Un alt efect neintenţionat al campaniei anticorupţie este că alimentează sentimentele antiamericane. Dat fiind că Departamentul de Stat a exprimat temeri că o Românie coruptă se poate transforma în viitoarea Ucraină, cu o furie populară îndreptată împotriva oligarhiei corupte care ar conduce la proteste violente, unii români consideră acum numeroasele condamnări pronunţate rapid drept o tentativă neinspirată de impresionare a Statelor Unite", argumentează Basham.

"Ca arbitri ai guvernărilor echilibrate, nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană nu ar trebui să păstreze tăcerea în privinţa abuzului de puterea procurorilor făcut de Guvernul României. În mod cert, o Românie mai puţin coruptă ar fi un membru mai bun al Uniunii Europene şi un aliat NATO mai solid, dar ar fi o eroare să se accepte ca unitate de măsurare a succesului o justiţie pur şi simplu cantitativă, mai degrabă decât calitativă. Campania anticorupţie din România a ajuns rapid la metastază, transformându-se într-o cruciadă iliberală.

Apetitul nesatisfăcut al publicului pentru dreptate nu face decât să amplifice riscurile asupra viiitorului democratic al ţării. Statele Unite şi guvernele europene ar trebui să îi felicite pe români pentru nou-descoperita determinare de eradicare a corupţiei, dar acum încurajează o schimbare în abordarea Guvernului", insistă editorialistul The New York Times. "Dezvoltarea democratică a României s-ar realiza mai bine printr-un proces public de recunoaştere, documentare şi iertare a erorilor din trecut", consideră Patrick Basham, recomandând "un proces complet" - "transparent, nepărtinitor şi bazat pe judecăţi corecte" - care să recompenseze cu amnistii dezvăluirile ilegalităţilor.

Anul trecut, la 15 noiembrie, cu o zi înaintea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale, New York Times publica un articol elogios la adresa şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Despre DNA, New York Times afirma că duce "o campanie neaşteptat de viguroasă" împotriva corupţiei - o chestiune fierbinte în mijlocul alegerilor prezidenţiale. NYT arată că televiziunile sunt într-o permanentă aşteptare la porţile DNA pentru a transmite imagini cu următorul episod din "cel mai terifiant serial" pentru elitele corupte din politică şi busines. După alegerile prezidenţiale, în luna ianuarie, preşedintele Iohannis anunţa pe Facebook că a acordat un interviu New York Times, în care a arătat că "avem nevoie de un guvern suficient de puternic, cu o viziune economică pe termen lung, care să schimbe lucrurile". Interviul nu a fost publicat de New York Times nici până acum.

Romaşcani arestați preventiv pentru trafic de droguri

Romaşcani arestați preventiv pentru trafic de droguri

Romaşcani arestați preventiv pentru trafic de droguri
05 March
17:13 2015
Trei persoane au fost arestate preventiv, pentru o perioadă de 30 de zile, după ce poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate din Neamţ şi procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au făcut patru percheziţii la persoane bănuite de trafic de droguri de risc şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu.
droguri“La data de 3 martie, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Neamţ şi procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Neamţ, cu sprijinul luptătorilor Serviciului pentru Acţiuni Speciale Neamţ, au desfăşurat o acţiune pentru combaterea traficului ilicit de droguri şi a comerţului de substanţe susceptibile a avea efecte psihotrope. Poliţiştii au efectuat percheziţii la locuinţele a trei bărbaţi, cu vârste între 20 şi 37 de ani, toţi din Roman, bănuiţi că ar fi desfăşurat activităţi de aprovizionare, comercializare şi consum propriu de droguri de risc. În urma percheziţiilor, au fost descoperite şi ridicate 1,5 kilograme de fragmente vegetale cu aspect de cannabis destinate comercializării, un cântar electronic folosit la porţionarea şi cântărirea substanţelor, precum şi mai multe grindere utilizate în vederea prelucrării substanţei vegetale”, se arată într-un comunicat al Poliţiei Române.
Cei trei bărbaţi au fost arestaţi prevenitv, miercuri seară, de magistraţii Tribunalului Neamţ.

Comentarii

Americanii de la TRW extind producția la Roman

Americanii de la TRW extind producția la Roman

Americanii de la TRW extind producția la Roman
06 March
02:39 2015
Anul acesta se construieşte o nouă hală. Fabrica are în jur de 1.000 de salariaţi. 
Fabrica de la Roman a americanilor de la TRW se va extinde, începând cu această primăvară. În plus, din 2016, la TRW se va face şi altceva decât coaserea airbag-urilor. Acesta este planul americanilor pentru unitatea de producţie de la Roman, deciziile fiind aduse la cunoştinţa administraţiei locale joi, 5 martie.
“A fost aprobată, la nivel central, a doua etapă de producţie a fabricii de la Roman, luându-se în considerare pentru perioada 2016-2017 o a treia etapă, care va cuprinde acoperirea cu substanţe plastifiante a materialului produs pentru airbag-uri. Va fi o înaltă calitate a producţiei, de o mai înaltă specializare. S-a luat decizia ca în această primăvară să înceapă etapa a doua, prin construirea unei noi hale, iar în luna septembrie să fie montate noile linii tehnologice. Acest lucru va însemna, evident, noi locuri de muncă. TRW ne-a redat speranţa în renaşterea vechii platforme industriale a municipiului. Mai mult decât atât, ne bucurăm că acest obiectiv industrial a reuşit să asigure peste 400 noi de locuri de muncă la deschidere, pentru ca la finalul anului 2014 să aibă în jur de 1.000 de noi salariaţi, problema locurilor de muncă fiind printre cele mai des ridicate în anii anteriori de romaşcani în cadrul audienţelor sau a dezbaterilor publice”, a afirmat Laurenţiu Dan Leoreanu, primarul municipiului Roman.
trw 02Politica de angajare va continua şi în 2015, conducerea acestei fabrici având în vedere să atragă în câmpul muncii încă 400 de noi salariaţi. Până acum, la TRW Roman s-au făcut peste 1.200.000 de saci de airbag pentru tot atâtea maşini din diferite fabrici din lume.
Inaugurarea unităţii de producţie a TRW România a avut loc la Roman în 30 aprilie 2014, în prezenţa mai multor oficialităţi locale, judeţene şi centrale, invitaţii de onoare fiind preşedintele României – Traian Băsescu şi Frank Mueller – vicepreşedinte TRW Automotive şi general manager divizie OSS.
Începând cu anul acesta, unitatea de la Roman este societate comercială de sine stătătoare. Până acum, TRW Roman a funcţionat ca un punct de lucru al fabricii de la Timişoara.

Comentarii