luni, 9 noiembrie 2009

Guvernul Negoiţă: 14 ministere, cu Oprea, Tabără, Aurescu şi actuali miniştri PDL

Premierul desemnat, Liviu Negoiţă, a anunţat că a transmis Parlamentului o listă de Guvern cu 14 ministere, conduse de către o parte dintre actualii miniştrii interimari ai PDL, dar şi de Gabriel Oprea (grupul independenţilor), Valeriu Tabără, pentru Agricultură, şi Cristian Irimie, la Sănătate.

Lista Guvernului Negoiţă este următoarea:

Administraţie şi Interne - Gabriel Oprea

Agricultură - Valriu Tabără

Externe - Bogdan Aurescu

Economie şi Comerţ - Adriean Videanu

Dezvoltare şi Turism - Vasile Blaga

Finanţe - Gheorghe Pogea

Transporturi şi Comunicaţii - Radu Berceanu

Sănătate - Anton Cristian Irimie

Apărare - Mihai Stănişoară

Mediu - Sulfina Barbu

Cultură - Theodor Paleologu

Educaţie, Cercetare, Tineret şi Sport - Daniel Funeriu

Justiţie - Cătălin Predoiu

Muncă - Mihai Şeitan

Negoiţă propune astfel şi o parte dintre miniştrii propuşi de către predecesorul său, Lucian Croitoru, respinşi de către Parlament.

Formula anunţată de Negoiţă nu mai include Ministerele pentru IMM, Tineret şi Sport, Comunicaţii, Relaţia cu Parlamentul, Turism, comasate cu alte ministere.

Premierul desemnat a precizat din nou că se bazează pe sprijinul PDL şi al parlamentarilor independenţi.

"În momentul în care suntem într-o criză complicată, în momentul în care România are nevoie urgentă de finanţare pe ceea ce ne-am înţeles cu organismele internaţionale, eu cred că forţele politice din Parlament ar fi putut să dea dovadă de înţelepciune şi să voteze un Cabinet condus chiar şi de subsemnatul, un Cabinet de uniune naţională, pe care oricum l-ar fi putut contola cum ar fi dorit. L-ar fi putut instala, ca România să treacă mai uşor peste această criză, şi ar fi putut să-l demită cum şi-ar fi dorit. Dar iată că nu au dorit să se angajeze", a declarat Negoiţă.

El a amintit că PSD a susţinut un guvern minoritar PNL pentru o perioadă de doi ani, "când ţării îi era ceva mai uşor", şi a afirmat că speră ca parlamentarii aleşi prin vot uninominal să voteze Guvernul, nu neapărat pentru el personal, ci pentru ca România să aibă un guvern cu puteri depline, capabil să aprobe bugetul pentru anul viitor şi să discute cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale.

"Suntem într-o nouă încercare în faţa Parlamentului. Am avut atunci (la momentul votului pentru Cabinetul propus de Lucian Croitoru-n.r.) un vot preponderent politic. Cu siguranţă el va fi şi de data aceasta un vot politic, dar eu cred că parlamentarii, la a doua solicitare, vor fi mult mai responsabili şi sunt încrezător că acest Guvern ar putea să treacă", a spus Negoiţă.

El a arătat că se bazează în aceste declaraţii pe faptul că parlamentarii vor înţelege că România trăieşte şi în timpul campaniei electorale şi are nevoie de sprijinul financiar al FMI, condiţionat de un guvern cu drepturi depline.

"Nu putem, printr-un vot politic dat în Parlament, că vrem noi să susţinem un candidat pe care această majoritate de conjunctură l-ar susţine, Klaus Iohannis, cu tot respectul. Eu ştiu că un candidat se susţine nu în afara Parlamentului, ci în Parlament", a arătat premierul desemnat.

În opinia lui Negoiţă, parlamentarii ar putea decide favorabil în privinţa Guvernului propus, deoarece nu îşi pot permite "un act de iresponsabilitate".

Sursa: Mediafax

Moldova sub ameninţarea dizolvării Parlamentului

Silvana Pătrăşcanu
Luni, 09 Noiembrie 2009
Parlamentul Republicii Moldova votează mânie pentru alegerea uneui nou preşedinte. Scrutinul este stabilit să înceapă la ora 10.00.

La comisia specială pentru alegerea şefului statului a fost înscris un singur candidat, Marian Lupu, liderul Partidului Democrat şi candidatul oficial al Alianţei pentru Integrare Europeană la funcţia supremă în stat.

Alianţei pentru Integrare Europeană deţine însă doar 53 de mandate de deputat şi mai are nevoie de încă opt voturi de la deputaţii comunişti pentru alegerea şefului statului. În caz de eşec, Parlamentul va fi dizolvat şi vor fi organizate alegeri anticipate.

Plenara comunistă şi preşedintele

Azi, Partidul Comuniştilor s-a întrunit într-o plenară pentru a decide dacă vor vota sau nu pentru Marian Lupu pentru funcţia de şef al statului. Surse din interiorul Partidului Comuniştilor, citate de Unimedia susţin

formaţiunea este decisă să nu voteze pentru Marian Lupu în primul tur.

Grigore Petrenco, deputat PCRM, a declarat oficial la finalul plenarei: "Partidul Comuniştilor a adoptat unanim decizia de a obliga fracţiunea parlamentară a PCRM să nu-l voteze pe Marian Lupu în funcţia de preşedinte al ţării şi să nu participe la procedura de vot. Mai multe declaraţii vom oferi mâine, 10 noiembrie."

Speculaţii şi presupuneri

Partidul Comuniştilor, formaţiunea parlamentară de opoziţie, a declarat în repetate rânduri că nu îl va vota pe Lupu şi că nu va înainta o candidatură proprie la funcţia de şef al statului. Alianţa pentru Integritate Europeană mizează pe un presupus "grup disident" din

Partidul Comuniştilor. Potrivit presei, din acest grup fac perte 17 deputaţi comunişti.

După vizita în Moscova a liderului comunist Vladimir Voronin şi a preşedintelui Partidului Democrat (PD), Marian Lupu, candidat la funcţia de preşedinte din partea Alianţei pentru Integrare Europeană, unii analişti politici au lansat ipoteza că Rusia i-ar fi cerut lui Voronin să facă posibilă alegerea lui Lupu.

Ulterior, mai mulţi deputaţi comunişti au declarat că poziţia Partidului Comuniştilor (PCRM) a rămas neschimbată şi că nu îl vor vota pe Lupu. "Alegerile anticipate reprezinta varianta optimă" a susţinut unul dintre deputaţii comunişti citat de Unimedia.

Săptămîna trecută liderul democrat Marian Lupu declara că va încerca să reia negocierile cu Voronin. "Sper că vom avea încă o rundă de discuţii. Cel puţin eu vin cu o asemenea invitaţie. Situaţia impune un atare dialog", a spus Lupu. Potrivit unor surse neoficiale, însă, Vladimir Voronin este bolnav şi se află în afara Chişinăului, cel mai probabil în satul Ţiganca.


În cazul în care va fi imposibil să se ajungă la un compromis la negocierile cu Vladimir Voronin, miza Alianţei pentru Integrare Europeană este presupusul "grup disident" din Partidul Comuniştilor. Potrivit presei, din acest grup ar face parte 17 deputaţi comunişti.

Sursa: Evenimentul zilei

Dinamo, decimată după derbyul cu Rapid

Adi Dobre
Luni, 09 Noiembrie 2009
Meciul din etapa a 13-a a fost cu ghinion pentru gruparea din Şoseau Ştefan cel Mare, care, pe lângă cele două puncte, a pierdut mai mulţi titulari.

Dinamo n-a putut trece de Rapid în derbyul etapei cu numărul 13 din Liga I la fotbal, partida disputată lângă Spitalul de Urgenţă încheindu-se cu scorul de 1-1.

În plus
, "roş-albii" s-au ales şi cu doi jucători accidentaţi, Torje şi Alexe. Primul a fost anunţat astăzi că va reveni pe gazon abia peste o lună, în timp ce Alexe va absenta trei
săptămâni.

"Noroc cu pauza asta de două două săptămâni. Avem timp să ne refacem", au afirmat oficialii dinamovişti.

Ganea: "Tamaş a băut trei pahare de vin"

Pe lista "indisponibililor" se află şi Gabrie Tamaş (foto), cel care împotriva Rapidului n-a jucat decât în prima repriză. Tamaş este din nou protagonistul unui scandal pe care să izbucnească la Dinamo, după ce Ionel Ganea a mărturisit că fundaşul a băut în seara dinaintea meciului.

"Sunt surprins de ce aud, pentru că Tamaş nu a făcut nimic. Nu a avut o noapte
mai lungă, el a fost în cameră înainte de 11 fără un sfert noaptea, eu am făcut controlul. Era în pat. Eu am adormit la ora 3 şi nu cred ca s-a trezit. Tamaş a băut trei pahare de vin şi mă jur pe Sfânta Cruce că aşa a fost. A fost scos la pauză
pentru că nu s-a simţit bine şi a cerut schimbarea. Mi-a zis «Nu pot să mă mai concentrez, schimbaţi-mă!»", a povestit Ganea.

În zilele următoare conducerea tehnică a echipei Dinamo va analiza comportamentul lui Tamaş şi ar putea lua chiar decizia de a-l scoate din lot pe fundaş.


Sursa: Evenimentul zilei

Capitalismul, o deziluzie

La 20 de ani de la prăbuşirea regimului
comunist în Europa de Est, domneşte dezamăgirea faţă de capitalism, potrivit unui sondaj comandat de BBC World Service şi citat de AFP.


Căderea Zidului Berlinului, care a reprezentat o barieră de separare între Berlinul Occidental şi Republica Democrată Germană pentru aproximativ 28 de ani, a fost văzută ca un moment esenţial în prăbuşirea blocului comunist şi un triumf pentru sistemul de piaţa liberă, scrie şi Reuters.

Totuşi, cercetarea, realizată de institutul GlobeScan în 27 de ţări, relevă că numai 11% dintre persoanele intervievate consideră că economia capitalistă funcţionează corect
. Pentru alte 51%, o reformă şi mai multă reglementare sunt necesare pentru corectarea lipsurile sale.

Doar în două ţări, mai exact în SUA (25%) şi în Pakistan (21%) - peste 20% dintre respondenţi sunt de părere că sistemul capitalist funcţionează bine în forma sa actuală.

Sondajul, realizat în perioada
19 iunie - 13 octombrie şi la care au răspuns 29.033 de persoane, a fost dat publicităţii astăzi, la aniversarea celor 20 de ani de căderea Zidului Berlinului, dar şi pe fondul unei crize economice, poate cea mai gravă de după cea din 1929, scrie France Presse.

"Se pare că prăbuşirea Zidului Berlinului nu a fost o victorie zdrobitoare pentru capitalismul de piaţă liberă, contrar aparenţelor epocii", a declarat Doug Miller, preşedintele GlobeScan. "În special după evenimentele din ultimele 12 luni
", a mai comentat acesta.

Destrămarea URSS, benefică

Analiza BBC mai arată că peste jumătate dintre respondenţi (54%) aprobă dezmembrarea Uniunii Sovietice, în timp ce 22% estimează că a fost "un lucru rău", iar 24% nu se pronunţă.

Americanii (81%) sunt cei mai favorabili dezintegrării URSS, urmaţi îndeaproape de polonezi (80%), germani (79%), britanici (76%) şi francezi (74%).

Situaţia se schimbă în Est. Astfel, 61% dintre ruşi şi 54% dintre ucraineni consideră regretabilă destrămarea URSS.

În medie, 23% dintre cei intervievaţi cred că deficienţele capitalismului sunt iremediabile şi că un nou model este absolut necesar. Francezii sunt cei mai virulenţi (43%), urmaţi de mexicani (38%) şi de brazilieni (35%).

O majoritatea covârşitoare din 17 ţări cere o mai mare reglementare a lumii financiare. Militează pentru acest lucru 87% dintre brazilieni, 84% dintre chilieni, 76 dintre francezi, 73% dintre spanioli şi 71% dintre chinezi.

Sursa: Evenimentul zilei

Kelemen Hunor, în Topul vorbelor trăsnite în campanie

Marinela Raţă
Luni, 02 Noiembrie 2009
Cititorii evz.ro au votat: declaraţia primei săptămâni de campanie aparţine candidatului UDMR la prezidenţiale, Kelemen Hunor.

"De multe ori am auzit: e băiat deştept, e băiat tânăr, chiar are gânduri bune, un program bun, dar păcat că e ungur", spunea Hunor pe 28 octombrie, aflat în turneu electoral. Declaraţia lui Kelemen Hunor se află în Topul vorbelor trăsnite în campanie electorală, iniţiat de evz.ro, după prima săptămână de luptă electorală pentru Cotroceni. Din 516 cititori care au votat de vineri până duminică, 114, adică 22%, au preferat declaraţia lui Kelemen Hunor.

  • "Doamna Macovei este un europarlamentar care trebuie să pupe condurul la şeful de partid. Îi trebuie o aspirină, dar nu inghiţită, ci ţinută între picioare, ca să aibă senzaţia că face bine", declara Sorin Oprescu pe 28 octombrie, într-o emisiune televizată. 95 de cititori, adică 18% din totalul celor care au participat la votul declaraţiilor trăsnite au preferat "vorbele" lui Oprescu.
  • "Iliescu a nenorocit destul România 12 ani. Nu mai este în funcţie şi bine ar fi să-şi vadă de pensia lui, liniştit", a spus Traian Băsescu pe 29 octombrie. Declaraţia a fost votată de 69 de cititori, adică un procent de 13%.
  • Cu declaraţia "Dacă preşedintele e alcoolic şi se duce la cârciumă tot poporul se va duce la cârciumă. Dacă preşedintele e monitorizat că se duce duminica la biserică, încet încet va începe şi poporul", Gigi Becali s-a situat pe locul al patrulea în top, adunând 51 de votanţi, echivalentul a 10% din total
    .
  • "Uite, Mircea Geoană poate fi un prim-ministru, dar îi dau şansa să se hotărască acum. Eu îi dau şansa acum să nu se facă de râs până la turul doi", a afirmat Traian Băsescu pe 23 octombrie, în prima zi de campanie. 9% dintre votanţi au preferat-o.
  • Tot 9% a votat şi pentru Crin Antonescu: "Văzându-l pe Traian Băsescu, încep să apreciez că în 1990 Ion Iliescu nu a pus armata să ne împuşte în Piaţa Universităţii".
  • "Domnule preşedinte, există două variante, fie vă este frică, fie aţi început să experimentaţi droguri uşoare", spunea Mircea Geoană pe 23 octombrie, declaraţia acestuia fiind votată de 39 de cititori evz.ro, adică 8% din total.
  • O altă vorbă a lui Mircea Geoană a întrunit 6% din totalul voturilor: "Blestemul celor trei Elene din istoria României: Elena Lupescu, Elena Ceauşescu, Elena Udrea. Visul lui Traian Băsescu este de a o numi
    pe Elena Udrea premier".
  • Cea de-a doua declaraţie a lui Crin Antonescu, făcută în prima săptămână de campanie se află pe ultimul loc în top, cu doar 25 de voturi, reprezentând 5% din total. Antonescu afirma: "Soarta Presedinţiei României se decide nu pe 6 decembrie, ci pe 22 noiembrie. Dacă pe 22 noiembrie eu, Crin Antonescu, intru în turul doi, sunt preşedintele României".
Topul vorbelor trăsnite în campanie, iniţiativă a evz.ro, continuă. În fiecare vineri, pe portalul Prezidenţiale găsiţi o selecţie a declaraţiilor electorale din săptămâna în curs. Aveţi la dispoziţie trei zile, de vineri până duminică, să votaţi vorbele preferate.

Sursa: Evenimentul zilei

Băsescu, în Topul vorbelor trăsnite în campanie (II)

Declaraţia electorală a acestei săptămâni îi aparţine candidatului PD-L la prezidenţiale, Traian Băsescu. Topul vorbelor trăsnite a fost votat de vineri până duminică de 575 de cititori. Vineri, veţi putea citi declaraţiile făcute de prezidenţiabili în această săptămână.

  • "Eu am şi ficatul, şi inima
    , şi mintea sănătoase şi nu voi ceda presiunilor mediatice, iar cu nervii stau mult mai bine decât ei", spunea Băsescu pe 4 noiembrie şi votat acum de 177 de cititori, adică un procent de 31 % din total, în Topul vorbelor trăsnite în campanie.
  • Declaraţia de pe locul al doilea în top îi aparţine lui Crin Antonescu. Pentru vorba trăsnită în care îl numea pe Băsescu o caricatură a lui Nicolae Ceauşescu, Antonescu a primit voturile a 156 din total, reprezentând un procent de 27%.
  • "Aş vrea să vă spun un lucru care să rămână numai între noi: Geoană nu are nicio şansă. A arătat cine este: pe el când îl garantează Vanghelie, când îl garantează Ion Iliescu". Aceasta este declaraţia de pe locul al treilea, făcută de Traian Băsescu, pe 1 noiembrie, care a întrunit 79 de voturi, adică 14 %.
  • Urmează Kelemn Hunor cu următoarea declaraţie: "Acest guvern este dorinţa unui singur om, care visează o struţo-cămilă teleghidată". Vorba trăsnită a primit 69 de voturi (12 %).
  • Sorin Oprescu a declarat pe 2 noiembrie că "este exclus să-i dau votul meu lui Băsescu sau lui Geoană, dar am să merg la vot, pentru că sunt primar general şi aşa e frumos". Citorii i-au acordat 55 de voturi, reprezentând 10 % din total.
  • "Băsescu vrea un premier obedient la butoane", este declraţia lui Mircea Geoană, din 5 noiembrie, votată de 21 de cititori, doar 4 % din totalul voturilor acordate.
  • Mult mai puţin însă a obţinut o altă delcraţie din 4 noiembrie a lui Crin Antonescu: "România de azi e silită să se întrebe dacă Traian Băsescu şi ai lui au mai cumpărat nişte parlamentari. De ce îi e frică nu va scăpa". Această vorbă de campanie a primit doar 18 voturi (2 %).
Topul vorbelor trăsnite în campanie, iniţiativă a evz.ro, continuă. În fiecare vineri, pe portalul Prezidenţiale găsiţi o selecţie a declaraţiilor electorale din săptămâna în curs. Aveţi la dispoziţie trei zile, de vineri până duminică, să votaţi vorbele preferate.

Sursa: Evenimentul zilei

Sărbătoarea Europei reunite

Adrian Cochino
Luni, 09 Noiembrie 2009
Lideri europeni, printre care şi preşedintele Traian Băsescu, dar şi oaspeţi de peste hotarele Bătrânului Continent, participă azi la ceremoniile organizate în capitala Germaniei, la două decenii de la căderea Zidului.

15:15 Cancelarul Angela Merkel, fostul lider sindical polonez Lech Walesa şi fostul preşedinte rus Mihail Gorbaciov au trecut prin primul punct din Zidul Berlinului deschis germanilor din Est, acum 20 de ani.

În prezenţa a numeroşi şefi de state şi oficiali, Merkel a invitat Statele Unite să creeze „o ordine mondială” capabilă să rezolve conflictele actuale, mai ales cele provocate de terorişti.

Ora locală 13:00 Seria ceremoniilor de astăzi s-a deschis cu un serviciu religios la Biserica Ghetsimani din estul Berlinului, locul unde est-germanii au protestat în săptămânile dinainte de căderea Zidului.

Aproximativ 700 de persoane, printre care şi cancelarul Angela Merkel s-au adunat în Biserică, unde o expoziţie aminteşte de evenimentele din 1989.

"Oamenii au înţeles semnele, au fost curajoşi şi s-au ridicat împotriva intimidărilor, şi au făcut acest lucru fără violenţă doar cu lumânări şi rugăciuni", a subliniat şeful Bisericii Protestante germane Wolfgang Huber, citată de AFP.

O mie de piese de domino din polistiren, instalate în centrul
Berlinului, pe fostul traseu al Zidului care a divizat oraşul din 1961 până în 1989, vor fi doborâte azi, cu o singură mişcare.

Lideri din toate statele UE, oaspeţi înalţi de dincolo de graniţele blocului comunitar şi sute de mii de spectatori vor asista astfel la prăbuşirea simbolică a comunismului.

Nu toată lumea împărtăşeşte pe deplin euforia. Premierul rus Vladimir Putin, fost agent KGB detaşat la Dresda în perioada
comunistă, s-a declarat nostalgic după fosta Germanie de Est. Într-un interviu acordat postului rus de televiziune NTV şi citat de AFP, Putin şi-a amintit de cordialitatea şi căldura colegilor din Est.

Muzică şi sărbătoare


„Ziua de 9 decembrie 1989 este cea mai frumoasă zi din istoria recentă a Germaniei”, a comentat sâmbătă cancelarul Angela Merkel, în mesajul săptămânal, citat de AFP.

„Această zi le-a schimbat viaţa multor oameni şi, de asemenea, pe a mea”, a adăugat liderul conservator, care a crescut în Germania de Est şi a intrat în politică în urma căderii Cortinei de Fier.

În seara aceasta, Merkel, împreună cu alţi cetăţeni germani, va merge la podul de la Bornholmer Strasse, unul dintre primele posturi de frontieră care s-au deschis în urmă cu 20 de ani. Mulţimea va reface astfel traseul parcurs spontan în 1989.

În cursul serii, festivităţile vor culmina cu sărbătoarea de la Poarta Brandenburg: un concert în aer liber, discursuri ale oficialilor germani şi străini, focuri de artificii şi căderea „zidului” format din piese de domino. Prăbuşirea va fi antrenată, cel mai probabil, de fostul lider polonez anticomunist Lech Walesa.

Puţin pragmatism


Reprezentanţii celor patru mari puteri care ocupau Berlinul vor fi prezenţi la festivităţi, de la premie rul britanic Gordon Brown la preşedinţii francez şi rus Nicolas Sarkozy şi Dmitri Medvedev şi secretarul de stat american Hillary Clinton.

Printre invitaţi se mai află, de asemenea, ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, sau Lech Walesa. Pentru liderii europeni, printre care şi preşedintele Traian Băsescu, festivităţile organizate pentru rememorarea trecutului oferă şi un moment bun pentru discutarea viitorului UE.

La Berlin, ei vor dezbate, informal, nominalizarea unui preşedinte permanent al Consiliului European şi a unui şef al diplomaţiei UE, înainte de o decizie oficială care va fi luată, cel mai probabil, săptămâna viitoare.



CITIŢI ŞI:

1989-2009. Două decenii au sărit peste "Zidul Ruşinii"

Berlin 1989: imagini de peste zid | VIDEO

LUMI SEPARATE

Ziduri care refuză să cadă


Paul Ciocoiu

Prăbuşirea Zidului Berlinului a fost urmată, din nefericire, de ridicarea altor bariere care separă ţări, comunităţi etnice şi religioase în diferite colţuri ale lumii, scrie BBC.

Cele mai controversate sunt zidurile ridicate între Israel şi Cisiordania şi între Statele Unite şi vecinul de la sud, Mexic. Deşi declarat ilegal în 2002 de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, zidul format din lespezi de beton, sectoare de garduri de sârmă ghimpată şi şanţuri adânci care separă statul evreu de teritoriul palestinian de la est este finalizat în proporţie de aproape 60 la sută, potrivit ONU.

O investiţie în valoare de 2,5 miliarde de dolari, zidul de metal şi beton ridicat de-a lungul sectorului terestru al graniţei de 3.200 km dintre SUA şi Mexic se vrea un obstacol fizic în calea imigranţilor ilegali. Aproape 6.000 de mexicani au murit încercând să-l escaladeze din 1994 până în prezent, susţin autorităţile de la sud de Rio Grande.

Enclavele spaniole din nordul Marocului, Ceuta şi Melilla, sunt şi ele înconjurate de garduri înalte de sârmă ghimpată, lungi de 8,2 şi, respectiv, 12 km, ridicate în anii ’90. Valuri de sârmă şi sectoare minate marchează graniţele dintre India şi Pakistan şi cele două Corei. Un alt zid de beton separă locuitorii aceleiaşi provincii, Balucistan, întinsă însă pe teritoriul a două ţări, Iran şi Pakistan, cu scopul declarat de a stopa contrabanda.

Mai la vest, Arabia Saudită străpunge deşertul de la graniţa cu Irak şi Yemen cu un zid sofisticat, înzestrat cu echipamente moderne
de supraveghere, în valoare de aproape trei miliarde de dolari.

Bariere se regăsesc şi în zone unde, aparent, nu şi-ar avea rostul, precum graniţa dintre Botswana şi Zimbabwe şi Maroc şi Sahara Occidentală. În Europa, Ciprul şi Irlanda de Nord poartă în continuare cicatricele divizării etnice şi confesionale.


PROTECŢIE. Israelul motivează zidul prin nevoia
de securitate
Foto: Reuters



FIER ŞI BETON. SUA speră ca bariera va stăvili valurile de imigranţi
Foto: Reuters

Sursa: Evenimentul zilei

Ambasadorul Germaniei: costul reunificării, greu de estimat

Andreas von Mettenheim, ambasadorul Germaniei în România a declarat la emisiunea „Evenimentele Zilei” de pe B1TV că reunificarea ţării a însemnat şi dezvoltarea unei
conştiinţe europene, odată cu renunţarea la marcă germană.


Ambasadorul a mai subliniat că, deşi mulţi germani sunt astăzi nemulţumiţi, căderea Zidului Berlinului este un moment cheie al istoriei ţării. Cât despre costurile reunificării şi investiţiilor în Est, acesta a precizat că este greu de estimat o sumă, mai ales că este vorba de diferite valori monetare.

Istoricul Dan Dungaciu a explicat că s-au schimbat foarte multe lucruri în Berlin, odată cu căderea zidului. Schimbările pot fi interpretate prin prisma a trei grile, potrivit acestuia. Prima grilă este la nivel global. „În 1989 se rupe o lume”, explică istoricul. În al doilea rând, este vorba interpretarea la nivel european, „preţul pe care l-a plătit Germania pentru

reintegrare este renunţarea la puţinele simboluri permise după 1944 şi anume, marca germană”. Atunci preşedintele francez Francois Mitterand a spus că acceptă reunificarea Germaniei, dar numai cu trecerea la zona
euro.

Iar a treia grilă de interpretare este la nivel naţional. „Nemţii au demonstrat că nu pot ţine un sistem împreună decât dacă sistemul chiar funcţionează”.

Sursa: Evenimentul zilei

Lista lui Negoiţă: Pleacă ai noştri, vin ai noştri

Roxana Preda
Luni, 09 Noiembrie 2009
Deşi boicotat de partidele politice, democrat-liberalul Liviu Negoiţă continuă să îşi joace rolul de premier desemnat în deja celebra piesă "Ne jucăm de-a guvernele". El a prezentat astăzi lista candidaţilor pentru posturile de ministru, listă pe care poziţiile cheie le ocupă aceiaşi democrat-liberali din Cabinetele Boc I şi II ca şi din tentativa de guvern Croitoru. Singura noutate este prezenţa în guvern a democrat-liberalului Valeriu Tabără, nominalizat pentru Agricultură şi a "independentului" Gabriel Oprea, desemnat pentru Interne.

Oprea a ocupat postul de ministru al MAI în primul guvern Boc, însă a demisionat la scurt timp de la instalarea Executivului PSD-PD-L. Ulterior, el şi-a dat demisia din PSD şi a fost avansat preşedintele Traian Băsescu la gradul de general cu patru stele.

Negoiţă a reluat aceeaşi pledoarie conform căreia parlamentarii ar trebui să dea dovadă de înţelepciune, având în vedere că România are nevoie de finanţarea FMI. Cu toate că partidele din majoritatea Johannis i-ai trântit uşa în nas, primarul sectorului 3
s-a arătat totuşi optimist.

În condiţiile în care Negoiţă este susţinut doar de PD-L şi grupul dezertorilor din PSD şi PNL, constituiţi în aşa-zisul grup al independenţilor, cel care va asigura guvernarea este Cabinetul Boc II. Retorica PD-L legată de "apelul la responsbilitatea" Parlamentului este dublată însă de acordul democrat-liberalilor de modificarea a legii în aşa fel încât guvernul demis să poată prezenta Legislativului proiectul de buget pe 2010
.

Candidaţii pentru postul de ministru:

  • Vasile Blaga-Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Turismului
  • Radu Berceanu- Ministerul Transporturilor
  • Adriean Videanu- Ministerul Economiei
  • Gheorghe Pogea- Ministerul Finanţelor
  • Sulfina Barbu - Ministerul Mediului
  • Valeriu Tabără- Ministerul Agriculturii
  • Cătălin Predoiu- Ministerul Justiţiei
  • Bogdan Aurescu- Ministerul Afacerilor
    Externe
  • Daniel Funeriu- Ministerul Educaţiei şi Tineret
  • Cristian Irimie- Ministerul Sănătăţii
  • Mihai Stănişoară-Ministerul Apărării
  • Gabriel Oprea- Ministerul Internelor şi Administraţiei
  • Teodor Paleologu- Ministerul Culturii
  • Mihai Şeitan- Ministerul Muncii

Conducerea Parlamentului nu a stabilit un calendar al audierii acestora în comisiile de specialitate, chestorul Senatului Ioan Chelaru afirmând că procedura învestirii nu va fi demarată în această săptămână din cauza agendei legislative încărcate şi a activităţii aleşilor în teritoriu.

Preşedintele PSD Mircea Geoană a anunţat astăzi că partidul său refuză să participe la procedurile de învestire, pentru a nu legitima în vreun fel gestul lui Traian Băsescu de a nesocoti majoritatea de 65%.

PSD, PNL, UDMR, PC şi grupul minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară continuă să îl susţină pe Klaus Johannis pentru postul de premier. Săptămâna trecută, parlamentarii au respins Cabinetul Croitoru, cu largă majoritate. Singurul candidat care a primit aviz favorabil la comisiile de specialitate, în cadrul auderii echipei Croitoru, a fost Vasile Blaga, al cărui nume
a fost vehiculat şi pentru a doua nominalizare la funcţia de premier.

Sursa: Evenimentul zilei

Spectator la Staatsoper Munchen

Anca Florea, muzicolog
Luni, 09 Noiembrie 2009
Pe cea mai importantă scenă lirică din Germania, Staatsoper Munchen, în două spectacole, „Don Giovanni” şi „Evgheni Oneghin”, evoluează trei tineri din România, nume
deja extrem de bine cotate în Europa şi chiar în SUA: Laura Tătulescu, Levente Molnar, Marius Brenciu.


În noua montare a operei „Don Giovanni”, soprana Laura Tătulescu a cântat superb rolul Zerlina, fiind, fără îndoială (aşa cum au apreciat şi cronicile) de departe cea mai bună dintre solistele incluse în distribuţie, prin frumuseţea glasului generos, vibrant, prin maniera în care ştie să abordeze stilul mozartian (colaborarea cu Muti, Armiliato şi alţi mari
dirijori, la Staastoper Viena, punându-şi amprenta benefică), având şi charismă şi vervă scenică, deşi a fost nevoită să se conformeze unor cerinţe regizorale cel puţin ciudate; un debut aplaudat şi unanim apreciat de presă şi de publicul foarte dificil şi greu de mulţumit.

Partenerul său, în rolul Masetto, a fost Levente Molnar, bariton cu o calitate vocală aparte, suplu şi expresiv şi în jocul de scenă, reeditând succesul repurtat anterior, în acelaşi personaj, la Covent Garden, unde a fost invitat să contureze şi rolul Figaro din opera rossiniană; puţini ştiu însă că s-a născut în Harghita, a studiat canto la Oradea şi Cluj, lansându-se apoi într-o carieră care, la doar 26 de ani, însumează numeroase reuşite.

Trebuie spus că soliştii au fost excepţionali sub toate aspectele, Mariusz Kwiecien cucerind în rolul titular prin glasul condus cu măiestrie şi nerv, cu un farmec irezistibil, dar şi cu o experienţă conferită de cele peste 15 producţii cu această partitură în care a evoluat în lume; un nivel la care s-au ridicat şi Alexis Esposito, bariton de anvergură, actor de calibru în Leporello, şi tenorul Pavol Breslik, realizând un Don Ottavio viril, departe de imaginea fără personalitate cu care ne-am obişnuit, cântând de asemenea la cote performante, fiind, de altfel, cel mai aplaudat din întreaga distribuţie, ceea ce, sincer, mi s-a părut cam disproporţionat; impresionant, cu glas de tunet, basul Phillip Ens a convins în Comandor, obligat însă, în scena din cimitir, să apară printre hălci de carne agăţate într-un fel de măcelărie, pentru ca în tabloul final să fie îmbrăcat în episcop.

De altfel, acel moment se petrece în… bucătărie, unde Giovanni şi Leporello gătesc şi se amuză. Costumele sunt actuale, ba chiar Donna Elvira poartă un pardesiu roz şi bocanci, cu un rucsac în spate, Zerlina este îmbrăcată în fustă de blugi, bluză albă şi cisme (din păcate, s-a renunţat la frumoasa rochie în care a fost fotografiată pentru programul de sală), dar Giovanni apare
şi în costum auriu, schimbă peruci diverse. Nu ştiu nici de ce Leporello trebuie să se dezbrace aproape complet pentru a demonstra că nu e Giovanni, de ce Donna Anna are ciorapii rupţi, de ce Giovanni cântă serenada lipit de Elvira, pe care o mângâie… Leporello, de ce în duet Zerlina şi Giovanni stau nemişcaţi şi multe altele.

Cât despre faptul că totul se petrece în lăzi pentru decoruri, suprapuse, transformate succesiv în locaţii ale acţiunii. La final, până şi publicul atât de obişnuit cu montări „originale” a huiduit regizorul, de asemenea teribile „buuh”-uri având parte şi renumitul dirijor Kent Nagano, care nu a convins începând cu uvertura, deşi orchestra şi corul au sunat în general bine (chitara a fost însă sub orice critică).

Marius Brenciu în rolul Lenski

În seara următoare, l-am aplaudat pe tenorul Marius Brenciu în rolul Lenski din „Evgheni Oneghin”, de Ceaikovski, interpretat excelent şi vocal (sensibil, expresiv, cu replici percutante) şi scenic, dansând dezinvolt, construind un personaj departe de visătorul naiv creat de obicei, performanţa sa artistică fiind răsplătită cu ovaţii, semn că este deosebit
de îndrăgit (şi) la Munchen. În rolul Oneghin, baritonul Michael Volle a avut şi prestanţă şi temperament şi glas generos, deci tot „arsenalul” necesar personajului, în timp ce soprana Irina Mataeva, fără a avea un glas special, a fost impecabilă în Tatiana, delicată, sensibilă, perfect adecvată şi ca prezenţă scenică; de asemenea, basul Steven Humes a convins în Gremin, dar mezzosopranele au avut deficienţe vocale surprinzătoare. Deşi nu au lipsit nici de această dată decalajele, ansamblul a sunat parcă mai omogen şi dens cu Dmitri Jurowski la pupitru, iar regia lui K. Warlikowski, mai temperată totuşi, contrariază prin gafe şi confuzii, dar excelează în streaptease masculin, travestiţi etc., acţiunea plasându-se prin anii ’50, într-un decor unic, în care patul joacă un „rol” important. Trecând peste astfel de aspecte, spectacolul a avut unitate în plan muzical, cu câteva „vârfuri” incontestabile, dar şi fluenţă ca derulare scenică, propunând o „recitire” a operei se pare apreciată de melomanii germani.

Iar seria reprezentaţiilor alternative cu „Don Giovanni” şi „Evgheni Oneghin” continuă şi în zilele viitoare, artiştii noştri având succesul asigurat cel puţin la nivelul primelor spectacole în care i-am aplaudat cu reală plăcere şi emoţie.

Sursa: Evenimentul zilei