miercuri, 27 august 2014

Guvernul României: Învestirea ministrului Bugetului, amânată de Băsescu, fără temei. Nu există prevederi legislative care să oblige la prezenţa primului-ministru

27 Aug 2014 - 20:46
Guvernul României: Învestirea ministrului Bugetului, amânată de Băsescu, fără temei. Nu există prevederi legislative care să oblige la prezenţa primului-ministru Guvernul României: Învestirea ministrului Bugetului, amânată de Băsescu, fără temei. Nu există prevederi legislative care să oblige la prezenţa primului-ministru


Amânarea, de către preşedintele României, a ceremoniei de învestire a domnului Darius Vâlcov în funcţia de ministru al Bugetului, a fost amânată fără temei, se arată într-un comunicat de presă emis de Guvernul României.

"Ca urmare a prelungirii vizitei în Republica Moldova, peste programul stabilit, primul-ministru al Guvernului României, Victor Ponta, l-a împuternicit pe vicepremierul Gabriel Oprea să participe la învestirea domnului Darius Vâlcov în funcţia de ministru al Bugetului. Preşedintele României a fost informat despre această decizie a primului-ministru. Nu există prevederi legislative care să oblige la prezenţa primului-ministru în cadrul ceremoniei de învestire, în condiţiile în care în acest sens a fost împuternicit un alt membru al Cabinetului. Guvernul României va discuta cu Administraţia Prezidenţială în vederea reprogramării ceremoniei de învestire a ministrului Bugetului, amânată în fapt fără temei", se arată în comunicatul Guvernului.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat astăzi, într-o conferinţă de presă, că nu va accepta ca Darius Vâlcov să depună jurământul de investitură în funcţia de ministru delegat pentru Buget, dacă premierul Victor Ponta nu va fi de faţă la ceremonie.

Într-o conferinţă de presă desfăşurată la Palatul Cotroceni, Băsescu a afirmat că a avut dubii despre trecutul lui Vâlcov, iar faptul că premierul Victor Ponta nu a putut participa, azi, la ceremonia de depunere a jurământului, programată pentru ora 18:00, i s-a părut un semnal că primul ministru se dezice de propunerea sa.

Băsescu refuză să accepte numirea lui Vâlcov, dacă Victor Ponta nu va fi de faţă
Citeşte mai multe despre:   investire darius valcov

Confiscarea în "Telepatia": ABUZIVĂ şi lipsită de FUNDAMENT LEGAL. Bunurile se află în posesia altor persoane decât cele menţionate în condamnare

27 Aug 2014 - 15:04
Unul dintre acţionarii GRIVCO a formulat o acţiune de contestare a executării deciziei pronunţate de completul Curţii de Apel Bucureşti, format din judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihai Mihalcea, în dosarul Telepatia, privitor la privatizarea Institului de Cercetări Alimentare, informează lumeajustitiei.ro.

Contestarea reclamă faptul că măsura dispusă de instanţă privind confiscarea bunurilor din Strada Gârlei nr. 1B, unde se află sediul GRIVCO, este abuzivă, lipsită de fundament legal şi denotă o necunoaştere a realităţii de către magistraţi.

Cererea este întemeiată pe faptul că judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihai Mihalcea, prin hotărârea pronunţată, au procedat la executarea bunurilor unor persoane care nu au avut calitatea de autor al săvârşirii unei infracţiuni.
Solicitarea se bazează pe art. 598 din Codul Penal, în care este prevăzut faptul că acţiunea de contestare este întemeiată atunci când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare.
Mai mult, petentul, ca reprezentant al societăţii GRIVCO, reclamă faptul că i-a fost încălcat dreptul la apărare, întrucât nu a fost solicitat de instanţă pentru a fi parte în procedură, ci a fost pus, fără drept de apel, în situaţia de a i se confisca un bun care îi aparţine de drept.

De asemenea, în document se arată că decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor din Decizia-Cadru 2005/212 a Consilului JAI din data de 24 februarie 2005, privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea, care stabileşte ca măsura confiscării unui bun de către o instanţă se poate aplica doar în cazul persoanelor care au făcut obiectul investigaţiei în urma unei proceduri în legătură cu o infracţiune.

În solicitare este evidenţiat şi următorul aspect: terţele pătţi ce nu sunt judecate într-o cauză pendinte nu pot fi chemate în procesul penal să probeze dobândirea licită a unor bunuri.

Proba de necontestat de care instanţa trebuie să ţină cont la soluţionarea contestaţiei la executare
Dovada fără echivoc depusă în instanţă pentru a dovedi că sechestrul asupra sediilor GRIVCO şi Intact Media Group este abuziv este autorizaţia de construire şi întregul istoric al imobilului din Strada Gârlei nr. 1B, supus confiscării prin decizia judecătorilor Bogdan şi Mihalcea.

Acest document relevă că faptele reţinute de magistraţi în hotărârea de condamnare a lui Dan Voiculescu în acest proces nu au condus la finanţarea edificării construcţiei, această activitate fiind efectuată anterior privatizării ICA, şi că bunurile se află în posesia legitimă a unor persoane care nu au fost menţionate în hotărârea de condamnare.

Astfel, este probat că imobilul din Strada Gârlei nr. 1B, asupra căruia s-a dispus măsura confiscării, a fost realizată înainte de intrarea în vigoare a Legii 65/2002, act normativ în baza căruia Curtea de Apel Bucureşti a susţinut acuzaţia de spălare a banilor împotriva inculpaţilor în dosarul Telepatia.
__________________________________________

Istoricul cladirii din Strada Garlei nr. 1B:
"Justific calitatea procesuala activa in conformitate cu art.598 alin. (1) lit. b) CPP avand in vedere ca executarea este indreptata impotriva societatii comerciale SC GRIVCO SA, societate la care am calitate de actionar, iar hotararea care este supusa executarii s-a pronuntat impotriva altor persoane, fara ca societatea al carei actionar sunt sa fie parte in procedura pendinte, fara sa subsemnatul contestator sa fi fost chemat pentru a fi parte si pentru a ma apara in procesul in care s-a pronuntat hotararea care se executa. (...) Se observa ca societatea al carei actionar sunt, SC GRIVCO SA, nu a fost parte in acest proces, nefiind acuzata de savarsirea vreunei actiuni si nici subsemnatul contestator nu a fost pus sub acuzare pentru savarsirea vreunei infractiuni care sa atraga sanctiunea penala sau masura de siguranta a confiscarii bunurilor din proprietatea mea.

Cu toate acestea, la data de 13 august 2014 am fost chemat la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie pentru a mi se aduce la cunostinta luarea unei masuri asiguratorii in calitate de actionar pe care o aveam la o societate comerciala ca urmare a pronuntarii deciziei penale 888/A/08.08.2014. (...) Cu aceasta ocazie, am observat ca s-a luat masura confiscarii si asupra imobilului inscris in cartea funciara sub nr.cadastral 217469/C1 (nr. CF vechi 62454, nr. cadastral vechi 4441/2), imobil situat in Str. Garlei nr. 1B, Sector 1 Constructie P+9 si teren in suprafata de 3000 mp apartinand Grivco SA. Acest imobil este proprietatea societatii Grivco SA, societate la care am calitatea de actionar. (...)

La solutionarea cauzei va rog sa aveti in vedere urmatoarele aspecte:
-Constructia asupra careia s-a dispus masura confiscarii a fost realizata inainte de intrarea in vigoare a Legii 656/2002, lege in baza careia a fost sustinuta acuzatia impotriva persoanelor fizice ce au fost acuzate de infractiuni de spalare a banilor. (...)
Aceasta decizie este lipsita de fundament legal si denota o necunoastere a realitatii de catre judecatorii ce au compus instanta de apel, instanta ce a emis decizia mentionata.

Prezint istoricul acestui imobil:
I.Initierea constructiei blocului Turn de catre Bioprod conform autorizatiei de construire:
30.05.1996 – Se emite autorizatie de construire nr. 25G de catre Primaria Municipiului Bucuresti pentru imobilul de birouri si servicii S+P+9E pentru Bioprod SA pe terenul de 6.130 mp.

II.Vanzarea constructiei in curs de la Bioprod la Grivco
15.06.1999 – Contractul de vanzare cumparare nr.174/15/06/1999 intre Bioprod SA (vanzator) si GRIVCO SRL (cumparator) cu privire la constructia aflata in curs de executare la un pret de 3.994.602.655 ROL + TVA. Constructia a fost cumparata la stadiul de executare lucrari suprastructura parter. Rezulta astfel ca imobilul a fost finalizat cu fondurile cumparatorului Grivco pentru resturile de lucrari (in regilm P+9, adica inca 9 nivele +finisaje).
Altfel spus, faptele retinute in hotararea de condamnare nu au condus la finantarea edificarii constructiei, activitatea fiind anterioara privatizarii.
Constructia este amplasata pe terenul in suprafata de 4.830 mp din care: suprafata construita la nivelul solului este de 859.60 mp, suprafata de circulatie auto si pietonala fiind de 778.20 mp si teren ambiental 3.182,20 mp.
15.06.1999 - Transmiterea proprietatii constructiei de la vanzator la cumparator are loc la data semnarii procesului verbal de predare primire a constructiei: S-au semnat doua procese verbale, unul referitor la stadiul fizic al lucrarilor si unul referitor la contractele realizate de Bioprod cu privire la realizarea investitiei;
17.06.1999 - Se emite autorizatia de construire nr. 35G de catre Primaria Municipiului Bucuresti pentru finalizarea lucrarii autorizate prin AC 25G/30.05.1996 catre Bioprod SA pe terenul de 6.130 mp.
26.03.2002 – Act aditional nr. 2 la CVC 174/15.06.1999 prin care se modifica suprafetele terenului
09.05.2002 – Incheiere nr. 5362 emisa de Biroul Carte Funciara Judecatoria Sector 1 referitor la drept de proprietate asupra constructiilor in favoarea GRIVCO pe baza CVC nr.174/15.06.1999, acte aditionale si autorizatie 35G/2000.
02.10.2003 – Proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor privind lucrari de constructie si montaj si instalatii autorizate, lucrari efectuate in baza autorizatiilor 25G/30.05.1996 si 35G/26.09.2000".

Raiffeisen Bank, executata in dosarul "Telepatia"

Conform contestatiei la executarea dispozitiilor deciziei CAB din data de 8 august 2014, ca urmare a instituirii sechestrului asigurator asupra terenului din strada Garlei nr. 1B, va avea de suferit si o societate bancara. Este vorba despre Raiffeisen Bank care are inscrise sarcini in Carte funciara pentru imobilul supus confiscarii de catre Curtea de Apel Bucuresti:
"Raportat la aceasta stare de fapt apreciez ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 598 alin. (1) lit. b) CPP sub urmatoarele aspecte:
I.bunurile enumerate in dispozitivul hotararii ce se executa sunt in posesia legitima a altor persoane – altele decat cele mentionate in hotararea de condamnare.
II.Alaturi de tertele parti afectate de procedurile de confiscare/executare silita, se gaseste si Raiffeisen Bank SA, cu sediul in Bucuresti, Cladirea Sky Tower, Calea Floreasca, nr.246C, sector 1, Bucuresti, cod 014476, Romania, persoana juridica ce are inscrise sarcini in Cartea funciara ipoteci pentru imobilul situat in Bucuresti, strada Garlei nr.1B, Sector 1, constructie P+9 si teren in suprafata de 3000 mp apartinand Grivco".
Curtea Constitutionala a Romaniei cere aplicarea legii penale mai favorabile
Pe de alta parte, actionarul GRIVCO solicita instantei sa tina cont la judecarea contestatiei la executare si de o decizie a Curtii Constitutionale a Romaniei, care a stabilit prin Decizia nr. 78/2014 privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1182 alin. (2) lit. a) din Codul penal din 1969 ca "normele legale criticate sunt constitutionale in masura in care nu impiedica aplicarea legii penale mai favorabile faptelor savarsite sub imperiul legii vechi": "Pentru considerentele expuse, Curtea Constitutionala decide – Admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca prevederile art. 118/2 alin. (2) lit. a) din Codul penal din 1969 sunt constitutionale, in masura in care permit aplicarea legii penale mai favorabile".

Traian Băsescu, acuzat de tăinuirea unor fapte de corupţie. DNA a confirmat


Traian Băsescu poate fi acuzat de tăinuirea unor fapte de corupţie, susţine purtătorul de cuvânt al Guvernului. DNA a confirmat că nici preşedintele, nici Administraţia Prezidenţială nu au depus vreo sesizare cu privire la neregulile despre care Traian Băsescu spunea zilele trecute că are informaţii. Este vorba despre posibile acte de corupţie la atribuirea lucrărilor la autostrada Comarnic Braşov.

Premierul a susţinut că are informaţii potrivit cărora preşedintele a sesizat DNA în legătură cu contractul încă nesemnat pentru autostrada Comarnic-Braşov.

"Deci el a zis: 'Va spun eu ca astia-s niste corupti !?'. DNA, daca primeste sesizare, sigur, s-a dus si a intrebat: 'Ati semnat vreun contract?'. 'Nu, nu am semnat inca. O sa-l semnam!'. 'Aaa... ca ne-a zis domnul Basescu ca atunci cand o sa-l semnati o sa fie ceva...'

În replică, Administraţia prezidenţială susţine că Traian Băsescu nu a făcut nicio sesizare la DNA cu privire la atribuirea lucrării la Autostrada Comarnic-Braşov, aşa cum, în mod mincinos, a afirmat premierul Victor-Viorel Ponta. În discursul susţinut la învestirea în funcţie a ministrului Transporturilor, domnul Ioan Rus (...) domnul preşedinte Traian Băsescu a atenţionat asupra unor suspiciuni din timpul procedurii de atribuire a acestor lucrări.

Totuşi, preşedintele a vorbit în luna iunie despre acte de corupţie care s-au petrecut în cadrul negocierilor pentru contract.

Traian Băsescu, preşedintele României: "Atentionez ca mergeti intr-un minister cu probleme. Acolo ar trebui sa fiti atent in mod deosebit la premisele de contractare a Autostrazii Comarnic-Brasov. Din informatiile mele, deja s-au produs acte de coruptie".

Ţinând cont de această declaraţie, dar şi de afirmaţiile făcute de purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, înseamnă că preşedintele poate fi suspectat că încalcă legea pentru că ascunde informaţii despre faptele de corupţie.

Memorandumul pentru autostrada Comarnic-Braşov a fost semnat în luna ianuarie. Contractul pentru construirea tronsonului nu a fost încă parafat.




Da unda verde planurilor tale! Aplica aici pentru singurul credit 100% online de la Cetelem!

Soţia lui Iohannis avea baza de date cu copii de vânzare

27 Aug 2014 - 18:14
Soţia lui Iohannis avea baza de date cu copii de vânzare Agerpres


Carmen Lăzurcă - Iohannis a fost profesoară la Şcoala specială din Sibiu
Liberalul Klaus Iohannis, candidat la Preşedinţie, este acuzat că împreună cu soţia sa, Carmen, a intermediat în anii '90 înfierea unor copii unui cuplu canadian despre a căror soartă nu se mai ştie nimic de 14 ani, bănuindu-se că ar fi fost traficaţi pentru organe.

Înaintea intermedierii adopţiilor, soţii Iohannis aveau o radiografie completă a situaţiei copiilor cu probleme din judeţ ce puteau fi folosiţi ca marfă. Şi aceasta pentru că el, Klaus, era inspector şcolar, iar ea, Carmen, profesoară de engleză la Şcoala Specială din Sibiu.
Dar liantul în această afacere era soţia lui Iohannis, cea care i-a adus pe canadieni să vadă copii, profesoară de engleză şi aspirantă la statutul de Primă Doamnă. Tânăra profesoară Carmen Lăzurcă s-a angajat la Şcoala Specială din Sibiu deoarece  nu primise repartiţie în oraşul Sibiu. Tânara absolventă a Facultăţii de limbi străine, Carmen Lăzurcă, a profitat de o relaţie cu autorităţile locale şi s-a angajat la şcoala specială, aceasta nefiind supusă restricţiilor de repartiţii în ordinea mediilor. Carmen Lăzurcă a funcţionat câţiva ani la această şcoală, adunând o bază de date substanţială cu copii şi familii cu probleme de sănătate sau sociale care i-a fost foarte utilă şi pe care a valorificat-o în acţiunea de trafic de copii de care este acuzată familia Iohannis.

Rolul soţiei sale în afacerea cu copii este recunoscut parţial chiar de Iohannis, bineînţeles, minimalizându-şi rolul în această tranzacţie. "Rolul pe care l-am avut eu şi soţia mea a fost unul minor. Am fost contactaţi de un fost coleg de facultate al soţiei care ştie limba engleză dacă am fi dispuşi să traducem o discuţie", a declarat Iohannis.

În primăvară, când Iohannis a fost propus ministrul de Interne de către PNL, justiatiarul.ro publica o scrisoare a scriitorului şi profesorului Ion Coja către parlamentari în care afirma că soţii Iohannis şi-au dat concursul la înfierea copiilor “ în virtutea unor relaţii de prietenie cu canadienii înfietori”. Ion Coja mai afirma în scrisoare că în Canada, numele familiei adoptive “a fost menţionat în presă în legătură cu suspiciunea că ar face parte dintr-o reţea criminală de traficanţi de organe vitale!”. Este vorba despre familia Alain şi Arlene Lalande, iar cei trei copii adoptaţi, de 3,5 şI 7 ani, erau din Răşinari, judeţul Sibiu. Ei au rămas fără părinţi în iunie 1990, după ce tatăl lor le-a ucis mama, apoi s-a sinucis. “Bunica copiilor s-a adresat cu memorii la toţi preşedinţii României, precum şi Parlamentului României! Comisia Parlamentară de resort a reacţionat corect, într-o primă fază, convocându-l pe primarul de la Sibiu spre a fi audiat asupra chestiunii. Dl Johannis, în mod neaşteptat, surprinzător, nu s-a prezentat în faţa comisiei, ştiind bine, ca om al legii, că legea nu-l putea obliga să se prezinte dinaintea unei comisii parlamentare!…Numai că refuzul dlui Johannis de a se prezenta spre a fi audiat se abate de la legea morală şi face ca sinistra suspiciune să capete un plus de credibilitate! ?n nicio societate normală o asemenea suspiciune nu poate să rămână neverificată! Ne-elucidată! Iar refuzul lui Klaus Johannis de a da explicaţii în faţa autorităţilor nu poate decât să oblige autorităţile la deschiderea oficială a unei anchete penale propriu-zise, în colaborare cu autorităţile canadiene, dacă va fi cazul”, a afirmat Ion Coja în scrisoare.

Explicatiile lui Iohannis despre cum a făcut avere
De-a lungul timpului, primarul Sibiului a dat diverse explicatii asupra averii sale, constituită în mare parte din multe proprietati imobiliare.
In iunie, intr-un interviu televizat, Klaus Iohannis a explicat cum a devenit posesorul celor şase case, case de locuit şi apartamente, din declaraţia de avere: “Din relativ puţini bani şi din ce-am avut - totuşi, am pornit împreună cu soţia de la un apartament de patru camere pe care ni l-am cumpărat din banii de nuntă. Din acei bani şi banii adunaţi din meditaţii, din salarii, am făcut următoarea achiziţie, am închiriat-o, am adunat banii, am mai făcut una, am închiriat-o ...".
El a reluat recent aceasta declaraţie, încurcându-se în explicaţii: "Am vândut şi am cumpărat altele, şi iar le-am vândut, şi iar am cumpărat. A fost relativ simplu, atunci au fost ieftine casele, mulţi saşi plecaseră din Sibiu, deci lucrurile au decurs din aproape în aproape. În afară de asta...ce să vă spun. Noi nu avem copii, deci alţii au investit în copii, în educaţia copiilor, noi am investit în imobile. Lucrurile sunt absolut simple, absolut transparente (...) Ne propuneam cu siguranţă să avem ceva pentru bătrâneţe", a declarat Iohannis luni seara la B1 Tv.

LOVITURA INCREDIBILA pentru Traian Basescu. Dosarul de spalare de bani a fost REDESCHIS



Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) a reactionat la solicitarea Grupului de Investigatii Politice prin care se cerea redeschiderea dosarului in care presedintele Traian Basescu a fost acuzat de spalare de bani si care fusese inchis, ilegal, in decembrie 2004, invocandu-se imunitatea prezidentiala.

In raspunsul adresat lui Mugur Ciuvica, presedintele GIP, Neculai Plaiasu, presedintele Oficiului National De Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, mentioneaza ca Oficiul "va analiza aspectele mentionate si in situatia in care vor rezulta indicii temeinice de spalare a banilor sau de finantare a terorismului, va sesiza Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv Serviciul Roman de Informatii".

Citeste si Oamenii din jurul lui Traian Basescu au devalizat Romania. Iata doar cateva din cazurile

De asemenea in scrisoare se mentioneaza faptul ca ONPCSB nu va aduce la cunostinta rezultatele analizei decat institutiilor mentionate mai sus.

Cazul reclamat de Mugur Ciuvica incepe in octombrie 2002, cand Traian Basescu a cumparat o vila in Otopeni cu 280.000 de dolari bani, pe care seful statului, conform spuselor sale, i-ar fi obtinut in urma vanzarii unui teren, in august 2000, catre Costel Casuneanu.

“In realitate, potrivit lucrarii ONPCSB cu nr. S/IV/1014/17.12.2004, banii obtinuti de Basescu Traian din vanzarea terenului de pe Aleea Privighetorilor nu au fost folositi pentru cumpararea imobilul din Soseaua Bucuresti – Ploiesti. Potrivit lucrarii ONPCSB, Basescu Traian a incasat la data de 15.10.2002 sumele de care dispune (8.285 mld lei si 110.000 USD), in baza unui contract de vanzare-cumparare teren. Banii au fost folositi initial pentru constituirea si lichidarea succesiva a unor depozite, iar apoi, echivalentul in USD al intregii sume a fost transferat in contul fiicei sale, Basescu Ioana, deschis la ABN AmroBank, la data de 10.06.2003. (…) In afara banilor obtinuti in urma vanzarii terenului din Aleea Privighetorilor, pe care i-a transferat fiicei sale, Basescu Traian nu detinea legal nici in conturi, nici in numerar suma necesara achizitionarii imobilului din Soseaua Bucuresti – Ploiesti”, precizeaza un comunicat al GIP.

Prin urmare, Traian Basescu a fost acuzat ca a spalat 280.000 de dolari, a caror provenienta nu o poate justifica.

Basescu si-a vandut terenul la suprapret
Pe de alta parte, pretul platit de Costel Casuneanu pentru terenul lui Basescu a fost de 5,5 ori mai mare decat pretul cu care presedintele a cumparat terenul. Traian Basescu a primit de la Casuneanu peste 360.000 de dolari.

Citeste si Cum si-a dat Traian Basescu vila din Mihaileanu

“Desi terenurile erau lipite, aveau aceeasi suprafata, au fost cumparate in aceesi zi, de la acelasi intermediar, la acelasi notar, Traian Basescu a platit un pret de 3,5 ori mai mic decat Costel Casuneanu. Casuneanu a platit pretul pietei de la acea data, respectiv 222.430 dolari, in timp ce Basescu a platit doar 66.037 dolari. Doi ani mai tarziu, pe 14 octombrie 2002, Basescu Traian i-a vandut terenul sau, format din 3 parcele in suprafata totala de 3.708,11 mp, lui Casuneanu Costel. Vanzarea s-a facut prin intermediul cumnatei acestuia din urma, Blaj Gabriela. Casuneanu i-a platit lui Basescu 361.540 dolari, adica de 5,5 ori mai mult decat platise Basescu cu doi ani in urma. Aceste operatiuni imobiliare sunt simulate si ilicite, fiind incheiate in unicul scop de a oferi o acoperire transferului unor sume semnificative de bani de la Casuneanu Costel catre Basescu Traian. In 15 octombrie 2002, Basescu Traian s-a prezentat cu o sacosa de bani la banca ABN AmroBank, unde a depus in numerar 110.000 dolari in contul 2641.00.1700.50/USD. Desi Oficiul National de Prevenire si Combatere (ONPCSB) a Spalarii Banilor ar fi trebuit sa se sesizeze in urma acestei operatiuni, acest lucru nu s-a intamplat”, explica GIP.

Dosarul clasat ilicit de Iulian Dragomir
ONPCSB a anchetat tranzactia dintre Basescu si Casuneanu abia doi ani mai tarziu si, in ciuda probelor evidente, la 17 decembrie 2004, ONPCSB, condus la acea vreme de Ilie Iulian Dragomir, a dispus clasarea dosarului lui Basescu, invocand ca “presedintele se bucura de imunitate”. Conform GIP, clasarea lucrarii referitoare la Basescu Traian este ilicita, neexistand vreo dispozitie legala care sa permita clasarea unei lucrari a ONPCSB in care exista indicii temeinice ale existentei unor infractiuni. Conform articolului 6 alineatul 1 din Legea nr. 656/2002, “oficiul va proceda la analizarea si prelucrarea informatiilor, iar atunci cand se constata existenta unor indicii temeinice de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism, va sesiza de indata Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”.

Astfel, ONPCSB avea obligatia de a sesiza de indata Parchetul, neavand atributii cu privire la constatarea imunitatii faptuitorului Basescu Traian.

“Mai mult, acelasi articol 6 din Legea nr. 656/2002 stabileste limitativ singurul caz in care ONPCSB poate decide clasarea: «Daca in urma analizarii si prelucrarii informatiilor primite de Oficiu nu se constata existenta unor indicii temeinice de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism, Oficiul pastreaza informatiile in evidenta».

Ulterior, daca «informatiile nu sunt completate timp de 10 ani, ele se claseaza in cadrul Oficiului». Nici una dintre cele doua conditii necesare pentru a dispune clasarea (neconstatarea unor indicii temeinice de spalare a banilor, respectiv necompletarea informatiilor timp de 10 ani) nu a fost indeplinita in cazul lucrarii ONPCSB cu nr. S/IV/1014/17.12.2004 referitoare la Basescu Traian”, se mai arata in comunicatul GIP, semnat de Mugur Ciuvica.

Citeste si Kovesi anunta cand vor fi investigate dosarele lui Basescu


Politia a descins ieri in birourile de la Finante. Au fost audiati primii functionari



• Plangerea penala vizeaza falsificarea unor documente • Respectivele falsuri au fost facute de un functionar chiar in biroul sau de la Finante • Ancheta o vizeaza si pe sotia acestui functionar, care ar fi dorit sa promoveze prin frauda

Ancheta fara precedent la Directia Regionala de Finante unde politistii au venit ieri sa audieze mai multi functionari. Ancheta care se desfasoara sub coordonarea procurorilor de la Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi vizeaza o tentativa de fraudare a unui concurs de promovare organizat in interiorul Fiscului. Cazul a mai fost prezentat intr-una din editiile anterioare ale cotidianului BUNA ZIUA IASI, sesizarea penala fiind facuta de fostul director general al institutiei Ioan Grigoriu dupa ce a descoperit ca un functionar de la serviciul personal, pe nume Sorin Doroftei, a falsificat unele documente pentru ca sotia sa sa promoveze in cadrul unui concurs organizat de Finante in perioada 2.06.2014 - 5.06.2014. Sotia lui Doroftei nu intrunea conditiile de promovare, dar pentru ca acesta lucra la serviciul personal a avut posibilitatea sa falsifice documentele pentru a indeplini dorinta consoartei. Concursul a vizat promovarea functionarilor pe un grad profesional superior (cei care erau admisi treceau la un nivel superior de competente si salarizare).

Pentru a putea sa se inscrie la concurs, functionarii trebuiau sa aiba un traseu profesional ireprosabil. Astfel, Legea 188/1999 privind statutul functionarilor publici prevede ca pentru promovarea intr-un grad profesional superior functionarul trebuia sa aiba o vechime de 3 ani in functie publica si sa fi obtinut calificativul "bine" la evaluarea anuala a performantelor individuale in ultimii doi ani calendaristici, conditii pe care Craita Doroftei nu le intrunea. In anul 2012, Craita Doroftei obtinuse calificativul "satisfacator", iar la dosar a depus un raport de evaluare care atesta ca ar fi obtinut calificativul "bine". Prin urmare, Doroftei a modificat raportul de evaluare al sotiei astfel incat sa poata participa la concurs. De asemenea, s-a mai constatat ca Doroftei a facut tot posibilul ca sa-i inlature din Comisia de Concurs pe cei care stiau adevarul. Politistii i-au audiat ieri pe toti functionarii care cunosteau imprejurarile in care s-a organizat concursul si au fost modificate documentele din dosarul personal al Craitei Doroftei.

Citeste si: Un scandal urias zguduie o institutie importanta. Nevasta unui sef este acuzata de fapte incredibile

"De asemenea, exista suspiciuni ca disparitia raportului original de evaluare pentru anul 2012, de la dosarul profesional al numitei Doroftei Craita are stransa legatura cu numitul Doroftei Sorin care isi desfasura activitatea in cadrul serviciului de resurse umane. In speta se ivesc indiciile savarsirii infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale prevazuta de articolul 320 din Noul Cod Penal si a infractiunii de uz de fals prevazuta de art. 323 din Noul Cod Penal. In consecinta celor relatate, va rugam sa dispuneti inceperea cercetarilor impotriva numitilor Doroftei Elena si Doroftei Sorin", se arata in plangerea penala depusa in urma cu circa o luna de Directia Regionala de Finante.

In perioada guvernarii PDL, Sorin Doroftei era mana dreapta a directorului Cornel Durdureanu. De altfel, la comanda lui Durdureanu, Doroftei a si depus unele plangeri penale impotriva unor functionari care-l incomodau pe fostul director de la Fisc.



Sorin Doroftei

In spatele unui spital se ascunde o mega-afacere. Fostul baron al sanatatii iesene a prins lozul cel mare - FOTO



• O situatie de-a dreptul paradoxala te lasa fara cuvinte • Pe un spital de stat, renovat cu fonduri europene, s-a pus cruce din anul 2011 • In spatele unui spital de stat inchis, o clinica privata preia toate cazurile si le deconteaza la Casa de Asigurari

Un oras intreg si zeci de localitati au ramas fara medic si fara niciun sprijin in situatii de urgenta. Aceasta situatie a fost speculata destul de bine, fapt dovedit de unitatea privata care functioneaza in spatele Spitalului Negresti, judetul Vaslui. Un corp in care se afla sectia de chirurgie s-a transformat in totalitate. Acum s-a mai construit un etaj si functioneaza ca si unitate medicala privata. Cel care se afla la carma spitalului privat este nimeni altul decat Iulian Serban, fostul director al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Iasi (CJAS). A indraznit sa faca acest pas pentru ca a testat bine terenul inca de cand si-a deschis primul spital din reteaua "Spitalis" in judetul Iasi, localitatea Tibanesti.

O hotarare a guvernului Boc din anul 2011 a insemnat inchiderea Spitalului Negresti. Nu s-a luat in considerare faptul ca spitalul arata si avea dotarea mai buna decat cea a Spitalului Judetean Vaslui. Au fost atrase fonduri europene pentru reabilitare, iar acum spitalul are lacatul pe usa. Pe "cadavrul" spitalului ultramodern infloreste afacerea privata a lui Iulian Serban. A fost premeditat totul? Sa nu uitam ca in perioada in care s-a facut asa-zisa "reforma", adica s-au inchis spitalele de stat, Serban era pe o functie de conducere la CJAS.

Spitalul de stat mai tine doar umbra unitatii private

Locuitorii orasului Negresti, cat si cei din mediul rural asteapta sa vada daca se intampla o minune. Recunosc ca merg la Spitalis atunci cand nu este nimic grav, dar sunt revoltati ca trebuie sa bata drumul pana la Vaslui pentru fiecare urgenta in care timpul poate insemna sanse in plus la viata. Edilul orasului Negresti recunoaste ca situatia este confuza la momentul de fata, chiar daca a castigat in instanta spitalul.

Citeste si: Baronul sanatatii iesene si-a deschis spital privat

"In anul 2011, spitalul a fost inchis si s-a luat hotararea de a fi privatizat. Unitatea spitaliceasca a fost data in concesiune catre un anumit medic Constantin Filip din Bucuresti pentru 15 ani. Acesta s-a obligat ca in maxim 60 de zile sa obtina toate avizele pentru a demara activitatea spitaliceasca. Nu a respectat nicio clauza si am inceput sa ne luptam prin instanta. Dupa mai bine de doi ani am reusit sa obtinem o decizie favorabila definitiva la Curtea de Apel Iasi. Este adevarat ca in acest timp, in spatele spitalului s-a deschis Spitalis, unitate privata in contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Vaslui. Oamenii sunt cat de cat multumiti pentru ca au unde merge, mai ales pentru cei care au nevoie de balneofizioterapie. Acesta plateste lunar o chirie de aproximativ 800 de lei catre primarie. Legat de Spitalul Negresti, speram sa se respecte promisiunea de a deveni sectie exterioara a Spitalului de Urgenta Vaslui", a precizat Vasile Voicu, primarul orasului Negresti.

Medicii de familie "inconjoara" clinica privata

SC Spitalis Negresti SRL, aflat in contract cu CJAS Vaslui, a primit in perioada ianuarie-mai 2014 suma de 435.000 lei, decontari pentru servicii spitalicesti. Structura functionala, conform autorizatiei sanitare de functionare, prevede 16 paturi pentru spitalizare de zi in sectiile de obstetrica-ginecologie si chirurgie generala, Iulian Serban fiind in functie de cazurile urgente si chirurg in sala de interventii. Mai este prevazut un punct de recoltare de probe biologice, dar si spitalizare de zi pentru pediatrie. Imaginea spitalului de stat incepe sa se degradeze, lucrarile si investitiile incepand sa-si piarda din valoare odata cu trecerea timpului in care usile sunt sigilate. Unitatea privata Spitalis are o evolutie infloritoare, mai ales ca in curtea spitalului sunt mai multe cabinete medicale individuale ale unor medici de familie. Circuitul trimiterilor este lesne de inteles, mai ales ca totul se intampla in aceeasi ograda. Trist este faptul ca in timp ce un spital de stat dotat si renovat cu bani europeni se degradeaza pentru ca autoritatile sunt prinse intre birocratie si indiferenta, iar dupa cladirea impunatoare se dezvolta o adevarata afacere privata. Cei care ies de pe usa unitatii private nu pot sa nu regrete spitalul care le-a fost inchis.

"Am venit pana aici pentru ca nu ma mai tin picioarele sa merg pana la Vaslui. Am avut un spital atat de mare, frumos si multi medici, dar si-au batut joc de el. As vrea sa mai traiesc sa vad din nou spitalul deschis", a spus un batran de langa Negresti. Unitatea privata Spitalis a lui Iulian Serban din localitatea Tibanesti, judetul Iasi, a intrat in sesiunea de contractare 2014-2015 cu CJAS Iasi, primind o medie lunara de 33.000 lei. Nicio institutie abilitata nu s-a intrebat pana acum de unde a avut fostul director al CJAS Iasi bani sa-si deschida doua spitale.

Galerie foto

 

CAMELIA BOGDAN TREBUIE SA ISI VERIFICE CORESPONDENTA – Sorin Pantis, ex-ministrul Comunicatiilor condamnat la 7 ani de inchisoare in dosarul "Telepatia", i-a trimis o scrisoare judecatoarei Camelia Bogdan de la CAB, in care ii cere clarificari privind cauza ICA si articolul magistratului: "Cine v-a ordonat sa faceti acest act de nedreptate si cine va protejeaza?... V-ati pronuntat inainte de a ne da dreptul la ultimul cuvant... Lipsa de consecventa v-a facut sa deveniti un judecator manipulat"

Fostul ministru al Comunicatiilor, Sorin Pantis (foto), condamnat in dosarul "Telepatia" la 7 ani de inchisoare o acuza pe judecatoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucuresti ca prin Hotararea definitiva pronuntata in cauza privind privatizarea Institutului de Cercetari Alimentare, cat si prin articolul pe care l-a publicat in urma cu circa o saptamana pe site-ul juridice.ro a dat dovada lipsa de consecventa, care a facut-o sa devina un judecator manipulat, care a actionat la ordin sub promisiunea asigurarii protectiei. Intr-o scrisoare deschisa data publicitatii, Sorin Pantis afirma ca articolul pe care l-a publicat magistratul CAB este dovada clara ca judecatoarea Camelia Bogdan s-a pronuntat asupra cauzei cu mult inainte de a da inculpatilor din dosar dreptul la ultimul cuvant, dat fiind ca acesta a fost redactat cu mult inainte de pronuntare.
In scrisoarea pe care Lumeajustitiei.ro o prezinta in integralitate, fostul ministru Sorin Pantis ii transmite judecatoarei Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucuresti ca prin Hotararea de condamnare pronuntata in data de 8 august 2014, a dus la indeplinire cinci acte "profund nelegale". Pantis sustine ca judecatoarea Bogdan a actionat la ordin atunci cand a dispus condamnarea a 12 persoane nevinovate, a prezumat prejudiciul de 60 de milioane euro printr-un sir de ilegalitati comise de procurorul DNA Emilian Eva si de specialistul DNA Aurelia Nicolae, a avut complicitate Ministerului Agriculturii si a incalcat Constitutia Romaniei si Codul de procedura penala.
In finalul scrisorii Sorin Pantis afirma ca judecatoarea Bogdan nu a dat dovada impartialitatii, intrucat nu a admis probe juridice in aparare, dar si ca nu a respectat legislatia atunci cand a dispus confiscarea unor bunuri despre care a sustinut ca au fost dobandite prin activitati ilegale, desi s-a dovedit ca respectivele imobile nu aveau nicio legatura cu cauza.
Trebuie precizat ca aceasta nu este singura actiune a fostului ministru al Comunicatiilor Sorin Pantis indreptata impotriva magistratilor care au avut legatura cu dosarul "Telepatia". Din informatiile pe care le detinem, fostul ministru a pregatit deja o plangere penala impotriva procurorilor de caz Emilian Eva si Doru Florin Tulus pentru instigare la fals intelectual, uz de fals si cercetare abuziva, dar si impotriva specialistei DNA Aurelia Nicolae pentru fals intelectual si inducerea in eroare a organelor judiciare.
Prezentam integral scrisoarea deschisa a lui Sorin Pantis:
"Doamna Judecator,
Imi este foarte limpede acum ca articolul pe care l-ati publicat a fost scris mult inainte de pronuntare.
Ati scris acest articol inainte, pentru ca in el nu apar confirmarile sediului Antena 3 si al cladirii turn al Intact Media Group.
Practic v-ati pronuntat inainte de a ne da dreptul la ultimul cuvant.
Ma cutremur!
Pentru a scrie acest articol ati avut nevoie sa se implineasca 5 acte profund nelegale :
1.Sa aveti un ordin care sa va permita sa condamnati 12 persoane nevinovate si care sa va promita protectie
2.Sa prezumati un prejudiciu mare ( 60 mil. euro) printr-un sir de nelegalitati ale procurorului de caz, Eva Emilian, si a specialistului DNA, Aurelia Nicolae: instigare la fals, fals intelectual, uz de fals si cercetare abuziva
3.Sa aveti complicitatea Ministerului Agriculturii
4.Sa incalcati Constitutia si Codul de procedura penala prin lipsa impartialitatii si neadmitarea de probe in aparare ( probe fundamentale )
5.Sa condamnati 12 persoane nevinovate.
4.Din cele 5 puncte se vor lamuri tot pe calea justitiei si noi vom fi din nou liberi.
Am inca o intrebare fara raspuns, acum:
Cine v-a ordonat sa faceti acest act de nedreptate si cine va protejeaza?
Cat despre articol, in sine, este o mare deosebire ce clamati in el si practica dvs.:
1.Afirmati ca impartialitatea se prezuma, dar nu ati dat dovada impartialitatii neadmitand probe juridice in aparare.
2.Afirmati ca “obiectul confiscarii este reprezentat, de regula, de bunuri dobandite prin activitati ilegale“. Dupa cateva zile confiscati imobile care nu au nici o legatura cu cauza in care ati condamnat 12 persoane nevinovate in cazul ICA.
Lipsa de consecventa v-a facut sa deveniti un judecator manipulat.
Sorin Pantis".

CU ONOAREA REPARATA – Intors din vacanta, CSM a admis cererea de aparare a reputatiei procuroarei Oana Haineala fata de declaratiile fostului procuror Eugen Iacobescu, care acuzat-o ca a stat in spatele mazilirii lui. CSM a avut tupeul sa faca responsabile Lumeajustitiei.ro si Antena3 de preluarea declaratiilor publice ale procurorului Iacobescu, uitand ca traim intr-o tara libera

Nici bine nu s-au intors din vacanta ca au si inceput sa se apere. In prima zi de lucru Plenul CSM a admis cererea de aparare a independentei si reputatiei profesionale formulata de procuroarea Oana Schmidt-Haineala (foto) in legatura cu afirmatiile facute in spatiul public de fostul procuror Eugen Iacobescu de la PT Olt, privitoare la modul in care acesta a fost mazilit, declaratii care au fost prezentate la Antena3 si publicate pe site-ul Lumeajustitiei.ro. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, condus de judecatorul Adrian Bordea, a supus dezbaterii Raportul Inspectiei Judiciare, intocmit in doar trei saptamani de la data la care fosta sefa a CSM Oana Haineala a formulat cerere de aparare a independentei si reputatiei profesionale, si a constatat ca prin prezentarea declaratiilor ex-procurorului Eugen Iacobescu "au fost lansate in spatiul public alegatii si aprecieri nereale privind modul de indeplinire a atributiilor de serviciu specifice calitatii de membru al Consiliului, care au afectat reputatia profesionala si au adus atingere independentei profesionale a doamnei procuror Oana Andrea Schmidt Haineala, membru ales al Consiliului".
Practic prin admiterea cererii de aparare a reputatiei profesionale a procuroarei Oana Haineala, CSM si-a insusit concluziile retinute in Raportul Inspectiei Judiciare care arata ca "prin prezentarea tendentioasa si trunchiata a faptelor de catre Eugen Iacobescu se creeaza o imagine si o perceptie publica negativa asupra doamnei procuror Oana Andrea Schmidt Haineala si afecteaza autoritatea de care ar trebui sa se bucure in exercitarea atributiunilor specifice demnitatii publice detinute". Inspectia Judiciara a mai retinut in raport si ca au fost prezentate opiniei publice fapte nereale, care au fost directionate si "transmise in mod tendentios catre sfera publicului" si care "pot exercita presiuni asupra magistratului".
Cu alte cuvinte, CSM a mustrat presa ca nu a facut verificari pentru a vedea daca declaratiile publice ale fostului procuror Eugen Iacobescu sunt reale, uitand ca acesta este rolul autoritatilor si nu al mass-mediei care are obligatia doar de a aduce la cunostinta opiniei publice informatiile.
De altfel, mass-media aduce la cunostinta opiniei publice, intocmai cum sunt transmise, si actiunile si pozitiile CSM, indiferent de dezinformarile pe care Consiliul le practica voit sau nevoit.
Prezentam in continuare comunicatul de presa din data de 26 august 2014 al CSM privind admiterea de catre Plenul CSM a cerererii de aparare a independentei si reputatiei profesionale formulata de Oana Schmidt-Haineala, membru CSM:
"In urma verificarilor efectuate in conformitate cu dispozitiile art. 74 alin. 1 lit. g din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata si, respectiv art. 53 – art. 54 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie de catre Inspectia Judiciara, aprobat prin HCSM nr. 1027/2012, publicat in MOF Partea I nr. 802/2012, au rezultat urmatoarele:
Prin nota de fundamentare din data de 30.05.2011 a Inspectiei Judiciare – Serviciul de inspectie judiciara pentru procurori, a fost sesizata Comisia de disciplina pentru procurori cu privire la savarsirea de catre domnul procuror Eugen Iacobescu din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Olt (PT Olt), a abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. d si h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si clasarea lucrarii cu privire la aceeasi persoana cu referire la savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. g din acelasi act normativ.
Comisia de disciplina pentru procurori, prin rezolutia din 09.06.2011, si-a insusit propunerea formulata de inspectorul judiciar si, la data de 10.09.2011, a dispus exercitarea actiunii disciplinare fata de domnul procuror Eugen Iacobescu din cadrul PT Olt, pentru savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. d si h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, constand in nerespectarea confidentialitatii lucrarilor ce au acest caracter si exercitarea functiei din grava neglijenta.
Prin Hotararea nr.1/P/2012, Sectia pentru procurori din cadrul CSM a admis actiunea disciplinara formulata de Comisia de disciplina pentru procurori impotriva paratului procuror Iacobescu Eugen din cadrul PT Olt, si a aplicat acestuia sanctiunea disciplinara constand in mutarea disciplinara, pe o perioada de 3 luni la Parchetul de pe langa Tribunalul Mehedinti, pentru savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. d si h din acelasi act normativ.
Ca urmare a caii de atac formulate de catre Iacobescu Eugen, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 judecatori, prin decizia civila nr. 1/14.01.2013 pronuntata in dosarul nr. 3177/1/2012, a respins ca nefondat recursul exercitat impotriva Hotararii nr.1/P/2012 a Sectiei pentru procurori a CSM.
In legatura cu incetarea calitatii sale de magistrat, prin Hotararea nr.1171/2013, Plenul CSM a dispus, cu majoritatea membrilor prezenti, prin vot direct si secret, respingerea cererii privind acordarea avizului anual pentru mentinerea in functie a domnului Iacobescu Eugen, procuror la PT Olt, dupa implinirea varstei de 65 ani. Comunicarea acestei hotararii s-a realizat, conform dispozitiilor art. 24 alin. 1 lit. e din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, care prevad ca „presedintele semneaza actele emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii”, sub semnatura doamnei procuror Oana Andrea Schmidt Haineala, la acea data presedinte al CSM.
Ca urmare a afirmatiilor facute de domnul Eugen Iacobescu in cadrul emisiunilor „Sinteza zilei” din 23.07.2014 si 24.07.2014, la data de 29.07.2014, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, Biroul de informare publica si relatii cu mass-media a postat punctul de vedere al Consiliului, in cuprinsul caruia au fost mentionate actele juridice in temeiul carora s-a dispus cu privire la cariera profesionala a acestei persoane (Hotararea nr. 1P/08.02.2012 a Sectiei pentru procurori a CSM, decizia civila nr. 1/14.01.2013 a inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori si Hotararea nr. 1171/29.10.2013 a Plenului CSM).
Art. 134 alin. 2 din Constitutia Romaniei prevede ca „Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata prin sectiile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurilor stabilite prin legea sa organica…”.
Conform dispozitiilor art. 23 alin. 3 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, pe perioada exercitarii calitatii de membru al Consiliului, magistratului procuror sau judecator ii este suspendata activitatea specifica acestei calitati, indeplinind doar atributiunile prevazute de art. 30 – art. 53 din actul normativ mentionat.
Prin urmare, in ipostaza in care doamna procuror Oana Andrea Schmidt Haineala a participat in cadrul Sectiei pentru procurori la judecarea actiunii disciplinare privindu-l pe domnul Iacobescu Eugen, limitele activitatii jurisdictionale desfasurate de catre aceasta se rezuma doar la obiectul actiunii disciplinare, respectiv savarsirea de catre Iacobescu Eugen a abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. d si h, fara ca aceasta sau vreun alt membru al sectiei sa poata desfasura si alte activitati specifice urmaririi penale ori judecarii unei cauze de aceasta natura.
Limitat la obiectul judecarii actiunii disciplinare, inspectorii judiciari au constatat urmatoarele:
-Sectia pentru procurori a fost investita legal doar cu privire la stabilirea imprejurarilor de fapt si de drept referitoare la existenta celor doua abateri disciplinare pentru care a fost sesizata, nu si cu privire la stabilirea realitatii continutului informatiilor cu caracter confidential care au fost aduse la cunostinta publicului in mod nelegal;
-Hotararea nr.1P/2012 a Sectiei pentru procurori reprezinta rezultatul unui proces deliberativ al unui organ colegial, din care procurorul Oana Andrea Schmidt Haineala, indiferent de functia detinuta (presedinte sau vicepresedinte al Consiliului) a avut un vot egal cu ceilalti membri ai Consiliului;
-aceeasi situatie s-a constatat si in sedinta pe care doamna procuror prezidat-o in data de 29.10.2013 si in care decizia de respingere a cererii de pastrare in functie a domnului procuror dupa implinirea varstei de 65 de ani a fost luata cu votul majoritatii membrilor Plenului CSM.
Inspectorii judiciari au constatat ca exista o neconcordanta totala intre situatia prezentata de catre domnul Iacobescu Eugen si situatia de fapt constatata in urma judecarii actiunii disciplinare si a cererii sale de prelungire a mentinerii in functie.
In ambele cazuri la care a facut referire procurorul Iacobescu Eugen, inspectorii judiciari au apreciat ca afirmatiile si sustinerile acestuia cu privire la sanctionarea sa discretionara sunt tendentioase si nefondate, in contextul in care situatia de fapt retinuta de Sectia pentru procurori a fost confirmata de decizia inaltei Curti de Casatie si Justitie, intrand astfel sub autoritatea de lucru judecat.
Totodata, referirile prin care o viza pe doamna procuror Oana Andrea Schmidt Haineala si modul prin care a incercat, in mod neadevarat, sa induca opiniei publice ideea ca sanctionarea si indepartarea sa din functie s-ar fi datorat unor motive de ordin subiectiv si nu cele avute in vedere la emiterea respectivelor acte de dispozitie sunt lipsite de fundament legal si real.
Prin prezentarea tendentioasa si trunchiata a faptelor de catre Eugen Iacobescu se creeaza o imagine si o perceptie publica negativa asupra doamnei procuror Oana Andrea Schmidt Haineala si afecteaza autoritatea de care ar trebui sa se bucure in exercitarea atributiunilor specifice demnitatii publice detinute.
Avand in vedere ca prezentarea si comentarea unor fapte nereale au fost aduse la cunostinta opiniei publice prin intermediul unor articole/emisiuni, faptul ca au fost directionate si transmise in mod tendentios catre sfera publicului idei care pot exercita presiuni asupra magistratului vizat si tinand cont de atributiile specifice functiei-inclusiv cele cu caracter jurisdictional- inspectorii judiciari au apreciat ca acestea sunt de natura sa afecteze independenta profesionala a doamnei procuror, in calitatea sa de membru al Sectiei pentru procurori investit cu judecarea actiunii disciplinare.
Reputatia profesionala este strans legata de independenta si impartialitatea pe care trebuie sa le manifeste fiecare magistrat in exercitarea profesiei, esenta independentei profesionale constand in faptul ca nimeni nu se poate imixtiona in activitatea de judecata propriu-zisa, iar prezumtia de independenta si impartialitate nu a fost rasturnata de aspectele rezultate in urma verificarilor efectuate.
Potrivit art. 30 alin. 1 si 6 din Constitutia Romaniei, „Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile, insa libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine”.
Din verificarile efectuate, inspectorii judiciari au retinut ca afirmatiile domnului Eugen Iacobescu nu au suport real sau legal si reprezinta incercarea acestuia de a da o justificare onorabila conditiilor in care cariera sa profesionala a incetat.
Astfel, rezultatele verificarilor au relevat faptul ca domnul Eugen Iacobescu a prezentat in spatiul public afirmatii nereale, trunchiate si tendentioase privind atributiile de ordin jurisdictional specifice membrilor Consiliului (vicepresedinte sau presedinte), unele aspecte vizand in mod direct activitatea doamnei procuror Oana Andrea Schmidt Haineala.
Luand in considerare aspectele prezentate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a retinut ca prin afirmatiile domnului Eugen Iacobescu, prin prezentarea acestora de postul de televiziune Antena 3 si preluarea/publicarea lor pe site-ul: www.lumeajustitiei.ro, au fost lansate in spatiul public alegatii si aprecieri nereale privind modul de indeplinire a atributiilor de serviciu specifice calitatii de membru al Consiliului, care au afectat reputatia profesionala si au adus atingere independentei profesionale a doamnei procuror Oana Andrea Schmidt Haineala, membru ales al Consiliului."

APELUL DE LA 112 - Inainte cu doua zile de a fi gasit impuscat in inima, avocatul Florin Cristian Miclea s-a plans unui coleg ca este urmarit de necunoscuti pe Autostrada Soarelui. El a reclamat la 112 si faptul ca niste necunoscuti i-au spart locuinta, fara a-i lua lucruri de valoare din casa afara de fotografii cu el si familia

Mistere in jurul mortii prin impuscare a avocatul Florin Cristian Miclea, din Baroul Bucuresti. Acesta a fost gasit duminica de catre sotie, incuiat in casa, impuscat in inima cu o arma de vanatoare pe care o detinea legal. Necropsia efectuata de anchetatorii Parchetului Capitalei a confirmat decesul acestuia prin impuscare in zona inimii, insa in prezent s-a dispus efectuarea unei expertize balistice, pentru a se verifica daca varianta sinuciderii se sustine, in sensul daca isi putea provoca singur rana fatala, daca traiectoria glontelui a fost una fireasca in raport de pozitia in care s-ar fi impuscat singur, daca urme de pulbere si de arsura atesta sau nu un glonte tras de foarte de aproape de trup. Cert este ca anchetatorii Parchetului Capitalei au gasit langa trupul avocatului si o scrisoare de adio adresata familiei, in care acesta si-a justificat intrucatva gestul, fapt pentru care varianta de lucru actuala a anchetei este cea a sinuciderii. Nu este insa exclusa ipoteza unui omor, urmat de regizarea scenei unei sinucideri.
Printre cunoscutii avocatului s-au nascut insa semne de indoiala, intrucat cei care l-au cunoscut si ne-au facut declaratii despre el, sub rezerva anonimatului, nu pot admite ca o persoana activa, in forta, cu temperament puternic (pilota motociclete de curse si venea cu ele la instante) si cu pofta de viata ar fi putut recurge la o sinucidere.
Unii dintre prietenii avocatului ne-au marturisit ca in ultima perioada a vietii sale acesta ar fi manifestat anumite stari de neliniste, de agitatie, pe care acesta le-ar fi motivat ca ar fi cauzate de bautura, probleme despre care ar fi sustinut ca le-ar fi rezolvat. Desi era cunoscut ca un avocat care face foarte multi bani, cu mult peste potentialul colegilor lui, in ultimele saptamani ar fi acuzat anumite probleme financiare.
Avocatul avea „o parte umbroasa”
Mai mult, in vinerea dinaintea mortii, acesta se intorcea de la mare, iar pe Autostrada Soarelui a constatat ca este urmarit de masini necunoscute, fapt pe care l-a marturisit unor prieteni, carora le-a cerut telefonic sfatul cum sa procedeze. Sfatul cerut a fost considerat unul nelalocul lui, intrucat Florin Miclea era stiut ca un om de actiune, cunoscator al legilor si procedurilor, care ar fi stiut cum sa reactioneze in situatii critice. Exista si un apel dat de avocat la serviciul de urgenta 112 in care avocatul ar fi reclamat - spun cunoscutii cu care a avut ultimele discutii - nu doar faptul ca era urmarit, dar si ca persoane necunoscute i-au spart locuinta din Bucuresti. In aceasta spargere nu s-au furat din casa obiecte de valoare, dar este posibil ca intrusii sa fi cautat anumite documente din dosarele avocatului. Au disparut insa niste fotografii cu el si membri ai familiei sale... Cunoscutii de breasla ai avocatului ne-a precizat ca Florin Cristian Miclea avea „o parte umbroasa” despre care evita sa vorbeasca. Era partea in care se aducea vorba despre afacerile lui cu firmele lui Marian Iancu, patronul Fotbal Club Timisoara, zona din care avocatul si-a asigurat prosperitatea.
Problemele „umbroase” ale avocatului s-ar fi accentuat odata cu avansarea dosarului de spalare de bani in care a fost trimis in judecata de catre DIICOT afaceristul Marian Iancu (partenerul sau de afaceri) si condamnat la fond. Dosarul se afla in prezent in faza de apel la Curtea de Apel Bucuresti, cu termen pe 15 septembrie 2014, data la care daca apelul va fi respins, Marian Iancu va merge in inchisoare pentru foarte multi ani.