duminică, 24 mai 2015

PRIMELE SEMNE DE VIATA – Senatorul Daniel Savu vrea capul sefei DNA, Codruta Kovesi: “Ii cer demisia... Sa ne lase, sa se mai duca... Daca mai ramane aduce neincredere acestei tari... Mi se pare cel mai politician dintre procurori... Nu mi-e frica de doamna Kovesi... Nu trebuie sa fie numai ea, doar nu avem un singur procuror in toata Romania... Toti ne intrebam dar de ce dosarul lui Basescu a iesit asa de tarziu, de ce despre ceilalti nu s-a facut nimic, cei care erau prietenii lui Basescu”


Modelul presedintelui Senatului, Calin Popescu Tariceanu, singurul politician care a avut curajul sa se opuna si sa acuze public abuzurile DNA si practicile staliniste, incepe sa fie preluat si de alti parlamentari. Daca pana acum senatorii si deputatii nu indrazneau sa vorbeasca despre derapajele DNA si sa o critice pe Laura Codruta Kovesi (foto 1), lucrurile incep sa se schimbe, e adevarat destul de timid.
Senatorul PSD Daniel Savu (foto 2) a avut o reactie extrem de dura la adresa sefei DNA, cerandu-i acesteia sa isi dea demisia din fruntea parchetului anticoruptie. Ultima nemultumire a lui Daniel Savu fata de Codruta Kovesi are legatura cu un raspuns dat de sefa DNA intr-un interviu recent, dupa ce a fost intrebata daca fostul presedinte Traian Basescu a sunat-o vreodata sa se intereseze de vreun dosar. Raspunsul a fost urmatorul: “Nu stiu daca a sunat la procurorul general, pot doar sa spun ca dupa incheierea mandatului domnului presedinte Basescu nu am discutat cu acesta si nu am discutat despre dosarele penale nici cu fostul presedinte, nici cu actualul presedinte”.
Prezenet luni, 18 mai 2015, la emisiunea “La ordinea zilei” de la Antena 3, realizata de jurnalistii Dana Grecu si Radu Tudor, Daniel Savu a catalogat acest raspuns drept unul ”smecheresc”, dupa care i-a cerut demisia Laurei Codruta Kovesi, din cauza suspiciunilor care planeaza asupra acesteia. Savu a precizat ca nu ii este frica de Laura Codruta Kovesi, amintind despre dosarele lui Traian Basescu si ale apropiatilor acestuia care au stat in nelucrare ani de zile, unele dintre continuand sa fie tinute in sertar. Totodata, senatorul Savu a acuzat-o pe Laura Codruta Kovesi ca face politica, spunand despre ea ca este cel mai politician dintre procurori.
Iata declaratiile senatorului Daniel Savu:
Daniel Savu: Raspunsul doamnei Kovesi nu m-a multumit deloc, mi se pare chiar smecheresc, pentru ca i s-a pus intrebarea ati vorbit la telefon, este un raspuns smecheresc de genul dar Traian Basescu nu l-am lovit cu pumnul in plex, ca nu a dat cu pumnul in plex. Ati vorbit la telefon? Nu. Pai sunt si alte canale de comunicare. Dar ti-a transmis vreodata prin cineva ce ai de facut? Ca nu cred eu ca acest Basescu facea colocvii cu totii, ii chema pe toti acolitii si le spune ce au de facut. Mi s-a parut smecheresc, mai ales ca accentueaza doamna Kovesi, dupa ce n-a mai fost presedinte, nu am vorbit niciodata la telefon. Inainte a zis un nu cu jumatate de gura, cu telefonul. Probabil ca nu sunt probe cu telefonul. Din punctul meu de vedere, doamna Kovesi, daca mai ramane in frunte, aduce neincredere acestei tari.

Dana Grecu: In fruntea cui?

Daniel Savu: In fruntea... ce este doamna acum sefa...

Dana Grecu: Ii cereti demisia doamnei Kovesi?

Daniel Savu: Da, ii cer demisia, pentru ca nu ma convinge si aceste raspunsuri smecheresti nu fac decat sa arunce suspiciunea asupra.... V-as da un singur exemplu. Cum s-a trezit doamna Kovesi sa puna procurorii repede la treaba in cazul Dragnea? Am avut alegeri prezidentiale, locale, de toate felurile furate de toate partidele, de PDL in special, niciodata nu a trimis procurorii. La Dragnea, asa s-a sculat noaptea, trebuie sa fac, cum zicea doamna Monica Macovei prin Europa...

Dana Grecu: Dar de ce nu i-ati cerut demisia doamnei Kovesi cand a venit cu 3-4 cereri de arestare...

Daniel Savu: Eu acum, a inceput sa ma deranjeze doamna Kovesi pe mine cu raspunsurile astea. Sunt un demnitar care nu mi-e frica de doamna Kovesi si ii cer demisia, poftiti.

Dana Grecu: Sugerati ca domnului Mironescu ii este frica?

Daniel Savu: Nu am zis de asta, Doamne fereste. Dar dumneavoastra ati spus ca demnitarilor le e frica...

Dana Grecu: Da. Si nu am dreptate?

Daniel Savu: Nu mi-e nicio frica de doamna Kovesi, sa ne lase, sa se mai duca cu demisia cu tot, pentru ca nu face decat prin aceste raspunsuri sa agraveze starea. Toti ne intrebam dar de ce dosarul lui Basescu a iesit asa de tarziu, dar de ce despre ceilalti nu s-a facut nimic, cei care erau prietenii lui Basescu. Anastase, Boc, Blaga. Unde sunt discutiile. De Udrea nu mai vorbesc.


(…)


Dana Grecu: Excelenta, acum sunteti revoltat pe Kovesi din cauza de Dragnea. Pai nu mi se pare corect.

Daniel Savu: Dar eu nu sunt portavocea domnului Ponta aici. Eu sunt senatorul Daniel Savu si m-ati chemat pe mine sa-mi spun parerile mele ca senator. Eu vad ca doamna Kovesi, prin prestatiile pe care le-a avut in ultima vreme, mi se pare cel mai politician dintre procurori, cumva. Mi se pare ca face politica doamna Kovesi in tot ceea ce face si d-aia ii cer demisia. Pentru a nu mai exista umbra asta de suspiciune. Cred ca va face bine daca va lasa locul asta liber si vor veni si alti procurori apreciati de americani, ca nu trebuie sa fie numai ea, doar nu avem un singur procuror in toata Romania, care sa spuna de ce am avut toate povestile astea pana acum, ca e o suspiciune legata de activitatea doamnei Kovesi. Raspunsul este cu o jumatate de gura. Mai puneti o data si o sa vedeti. Ati vorbit cu domnul Basescu? Nu. Dar spune bine maestrul Sergiu Andon, ati primit, sa-i puna intrebarea asta, dumneavoastra, doamna Kovesi ati primit vreodata de la Traian Basescu vreo indicatie pentru vreun dosar care trebuie sa-l faceti? Pentru ca insusi Traian Basescu spune le spuneam la procurori sa tergiverseze dosarele, le-a spus sunteti la fel de corupti ca cei din administratie. Pai de ce sunteti la fel de corupti ca cei din administratie? Ca va transmiteam eu cand sa trageti dosarele pe margine, cui. Prin cine putea sa faca treaba asta daca nu prin seful procurorilor? imi pun si eu intrebarea.

Dana Grecu: Deci sunteti suparat pe Kovesi acum ca a patit-o Dragnea.

Daniel Savu: Nu acum, eu sunt de cand a pus-o sunt suparat.

Dana Grecu: Dar acum ii cereti demisia insa, pentru ca Dragnea, nu stiu, e bine si asa, nu e bine, ideea este ca retin, toate povestile astea am trecut cu totii prin ele si undeva se rupe filmul. Ori nu ne duce pe noi capul, ori e un nonsens undeva. Cineva ne calca asa. Chiar ne duce capul partial.

Daniel Savu: Ati pus punctul pe „i”. La numirea doamnei Kovesi e un nonsens.

Dana Grecu: Da.

Daniel Savu: A fost o negociere politica atunci. A fost pactul”.
Accesari:2865

Comentarii

SECHESTRUL ABUZIV AL CAMELIEI BOGDAN A FOST ANULAT – Mascarada nu a tinut si a doua oara. Ninu-Cristiu si Codruta Strimb de la CAB i-au pus frana Cameliei Bogdan. Judecatoarea a fost scoasa din dosarul "RAFO", dupa ce a fost recuzata de avocatii lui Tender. Curtea a anulat sechestrul instituit abuziv de judecatorii Dontete si Bogdan: "Masurile dispuse sunt lovite de nulitate". Este a doua oara in acest an cand o instanta constata partinirea judecatoarei care a executat lotul "Voiculescu"


Judecatoarea Camelia Bogdan (foto) a fost recuzata cu succes de aparatorii lui Ovidiu Tender, in dosarul "RAFO-Carom". Judecatoarele Luminita Ninu-Cristiu si Codruta Strimb de la Sectia a II-a penala a CAB au admis, miercuri 20 mai 2015, cererile avocatilor Eugen Iordachescu, Veronel Radulescu, Philippe-Fitzpatrick Onimus si Jean Luc Dascotte, privind recuzarea completului investit cu solutionarea dosarului "RAFO-Carom", pentru lipsa de impartialitate. In acelasi timp, Curtea a constatat ca masurile asiguratorii instituite abuziv de Dontete si de Bogdan la primul termen de judecata, din 11 mai 2015, sunt lovite de nulitate:
"In temeiul art.67, 68 si 64 alin.1 lit.f) C.p.p admite cererea de recuzare a intregului complet de judecata C6 Apel, compus din judecatorii Daniel Dontete si Camelia Bogdan, din cadrul sectiei a II-a penale a Curtii de Apel Bucuresti. In temeiul art.68 alin.6 C.p.p rap. la art.281 alin.1 litera a) C.p.p constata ca masurile procesuale dispuse in cauza de completul de judecata sunt lovite de nulitate. Dispune repartizarea aleatorie a cauzei unui alt complet de apel din cadrul sectiei a II-a penale a Curtii de Apel Bucuresti. Fara cale de atac conform art.68 alin.7) C.p.p. Examinata in camera de consiliu si pronuntata in sedinta publica, azi, 20 mai 2015. Document: Incheiere – recuzare 20.05.2015".
Instanta va trebui acum sa ia masuri pentru ridicarea sechestrelor pe care Daniel Dontete si Camelia Bogdan le-au instituit, inca de la primul termen de judecata al apelului in dosarul "RAFO-Carom", asupra tuturor bunurilor (neindentificate) si conturilor apartinand firmelor sau “altor persoane” care ar fi avut o legatura cu inculpatii. Asa cum ne amintim, in sedinta din 11 mai 2015, Dontete si Bogdan au dispus “extinderea obiectului masurii de indisponibilizare a sechestrului asigurator... inclusiv asupra conturilor... actiunilor si activelor societatilor comerciale la care acestia figureaza ca imputerniciti, beneficiari reali, asociati sau administratori, inclusiv ale actiunilor si activelor detinute de aceste societati la celelalte societati la care inculpatii detin calitatea de asociat, imputernicit, beneficiar real sau administrator, situate in tara sau in strainatate, ale sotilor si sotiilor acestora, ale fostilor soti si fostelor sotii, ale rudelor de gradul I si ale altor persoane in posesia carora se afla bunuri cu privire la care exista presupunerea rezonabila ca provin din faptele penale deduse judecatii...”. Practic, prin instituirea abuziva a sechestrului, peste 5.000 de angajati ai grupului de firme condus de Ovidiu Tender ar fi riscat sa ramana neplatiti, societatile fiind in imposibilitatea de a le achita salariile.
Este pentru a doua oara in ultimele 6 luni cand o instanta constata partinirea judecatoarei Camelia Bogdan, cea care i-a executat, alaturi de judecatorul Alexandru Mihai Mihalcea, pe inculpatii din dosarul "Telepatia". In luna ianuarie, judecatorul Dan Lupascu a apreciat admisibila contestatia in anulare a lui Dan Voiculescu, demonstrand intr-o opinie separata lipsa de impartialitate a completului condus de Camelia Bogdan. Cererea lui Voiculescu a fost totusi respinsa de Corina Daescu - judecatoarea desemnata in complet de divergenta alaturi de judecatorii Dan Lupascu si Isabelle Tocan, care, in decembrie 2014, adoptasera solutii opuse.
Judecatorul Dan Lupascu s-a abtinut de la judecarea cererilor de recuzare
Cererile prin care instanta a fost chemata sa constate lipsa de impartialitate a judecatorilor Daniel Dontete si Camelia Bogdan trebuiau examinate initial de completul format din judecatorii Luminita Ninu-Cristiu si Dan Lupascu, insa fostul presedinte al CSM a formulat cerere de abtinere pe motiv ca s-a mai pronuntat pe lipsa de impartialitate a judecatoarei Camelia Bogdan, asa cum am aratat mai sus, cu prilejul analizarii contestatiei in anulare a lui Dan Voiculescu.
Amintim ca la termenul de vineri, 15 mai 2015, judecatoarea Camelia Bogdan - invitata frecvent la seminariile Freedom House (ONG-ul de suflet al Monicai Macovei), alaturi de Laura Stefan, fosta consiliera a Monicai Macovei (vezi foto 2) - a declarat inadmisibila solicitarea avocatilor lui Ovidiu Tender de sesizare a unui alt complet de judecata in vederea examinarii cererilor de recuzare care o vizau in mod direct, insa colegul sau de complet, judecatorul Daniel Dontete, si el vizat de recuzare, s-a opus. S-a ajuns astfel in complet de divergenta, balanta fiind inclinata de judecatoarea Corina Daescu, in sensul admiterii solicitarii de inaintare a cererilor de recuzare la completul competent sa le examineze.
Camelia Bogdan a fost recuzata pentru ca a pronuntat decizia definitiva in dosarul disjuns din "RAFO-Carom", condamnandu-l pe Marian Iancu
Prima cerere de recuzare formulata de aparatorii lui Ovidiu Tender in dosarul "RAFO-Carom" (nr. 28726./3/2006) a fost cea a avocatului Eugen Iordachescu, din Baroul Cluj, si a vizat-o pe judecatoarea Camelia Bogdan. La termenul de vineri, 15 mai 2015, avocatul Iordachescu a cerut recuzarea lui Bogdan pe motiv ca judecatoarea si-a format opinia cu privire la vinovatia unor inculpati in cauza, prin condamnarea lui Marian Iancu intr-un dosar disjuns din "RAFO-Carom". Astfel, dosarul penal nr. 692/D/P/2005 al DIICOT, in care Ovidiu Tender a fost trimis in judecata, a fost disjuns din dosarul nr. 171/P/2003 al DIICOT. Ambele cauze au fost instrumentate in faza de urmarire penala de procuroarea Alina Bica si au ca obiect acelasi gen de fapte din sfera infractionalitatii macroeconomice: spalare de bani in forma continuata, asociere in vederea savarsirii de infractiuni (constituire de grup infractional organizat). Prin Decizia penala nr. 1.207 din 14 octombrie 2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. 36794/3/2005, toti inculpatii din cauza disjunsa din dosarul „RAFO-Carom”, incluzandu-l aici pe Marian Iancu (inculpat si in „RAFO-Carom”), au fost condamnati la ani grei de inchisoare. Completul care a pronuntat hotararea definitiva a fost compus din judecatorii Alexandru Mihai Mihalcea si Camelia Bogdan, aceiasi magistrati care au rezolvat si dosarul „Telepatia”.
Cu alte cuvinte, asa cum a aratat avocatul Eugen Iordachescu, in dosarul "RAFO-Carom", judecatoarea Camelia Bogdan se afla in prezenta unei evidente stari de incompatibilitate, fiind chemata sa se pronunte din nou cu privire la fapte care au fost cercetate la un moment dat in cadrul aceluiasi dosar de urmarire penala si cu privire la aceleasi persoane: "Avand in vedere aceste elemente, in cauza exista mai mult decat o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului Camelia Bogdan este afectata; in plus, 'suspiciunea rezonabila' la care face referire art. 64 alin. (1) lit. f) C.proc.pen. este confirmata de faptul ca dosarul a fost repartizat aceluiasi complet care a dispus condamnarea in dosarul nr. 36794/3/2005 in urma cu cateva luni de zile. Mai mult decat atat, aceasta suspiciune este confirmata de faptul ca la primul termen de judecata, cand nici macar nu era indeplinita procedura de judecata (aspect consemnat de altfel in incheierea din 11.05.2015), instanta a dispus atasarea dosarului nr. 36794/3/2005 inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a II-a penala in vederea discutarii relevantei, pentru solutionarea prezentei cauze, a probatoriilor administrate in acel dosar. In mod evident, prin dispunerea acestei masuri, instanta admite implicit faptul ca exista o legatura intre cele doua dosare".
Prezentam pasaje din cererea de recuzare formulata de avocatul Veronel Radulescu:
"Temeiurile de fapt cunoscute la momentul formularii prezentei cereri de recuzare a judecatorului Daniel Dontete cu privire la existenta suspiciunii rezonabile ca impartialitatea judecatorului este afectata - caz de incompatibilitate prevazut de art. 64 alin. 1 lit. f) din Codul de procedura penala sunt urmatoarele:
Dupa desemnarea domnului Daniel Dontete ca presedinte al completului de judecata S2 C6A, avand spre solutionare dosarul nr. 28726./3/2006, dupa trei zile, respectiv la data de 27.04.2015, dosarul a fost inaintat la PICCJ DIICOT pentru a fi formulate motivele de apel ale parchetului. Dosarul impreuna cu motivele de apel au fost aduse la Curtea de Apel la data de 04.05.2015 (luni) si au fost depuse in arhiva Sectiei a II-a penale unde au ramas pana vineri, 08.05.2015, pentru a fi consultate de parti si de avocati, iar luni, 11.05.2015, a fost primul termen de judecata.
Este important sa precizam ca dosarul cauzei a fost inaintat de catre prima instanta, Tribunalul Bucuresti, catre Curtea de Apel avand in compunere un numar de 277 de volume a cate 300-500 de file cu un total ce depaseste cu mult numarul de o suta de mii de file (foto). Este imposibil ca un om, avand la dispozitie cel mult trei zile, sa poata lua la cunostinta de continutul informatiilor continute de un asemenea dosar.
Cu toate acestea, la primul termen de judecata, din 11.05.2015, completul prezidat de domnul judecator Daniel Dontete, constatand ca procedura de citare nu a fost indeplinita, a respins cererea formulata de aparatorii inculpatului Tender Ovidiu Lucian de amanare a cauzei pentru ca nu au avut timpul fizic necesar sa studieze si sa formuleze aparari efective fata de cererile si motivele de apel depuse de PICCJ- DIICOT, drept procesual garantat in temeiul art. 10 alin. (1), (2) si (5), art. 92 alin. (7) si (8) din Codul de procedura penala, a art. 24 din Constitutia Romaniei, precum si art. 6 paragraful 3 lit. b)-c) din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
Precizam ca in intervalul de timp si asa destul de scurt de le primirea sentintei motivate pronuntate de catre instanta de fond, respectiv de la data de 23.04.2015 pana la 11.05.2015, am reusit sa pregatim si sa depunem la termen motivele de apel formulate impotriva sentintei apelate si nu am mai avut posibilitatea, din lipsa timpului necesar, sa formulam aparari impotriva cererilor si sustinerilor parchetului prin motivele de apel, echivaland cu o lipsa de aparare asupra acestor aspecte.
Mai mult decat atat, in timpul sedintei de judecata ne-au fost inmanate motivele de apel formulate de partea civila AAAS, fara a ni se acorda macar un minim timp de luare la cunostinta. Dupa sedinta de judecata, am constatat ca prin aceste motive, partea civila AAAS a solicitat plata de catre Tender Ovidiu Lucian si TENDER SA a unui prejudiciu foarte mare sustinand imprejurarea neadevarata ca TENDER SA ar fi incheiat cu apelanta contractele de vanzare cumparare actiuni RAFO nr. 10/2001 si nr. 7/2002. Neavand cunostinta de aceste motive de apel nu am putut formula apararile necesare pentru a fi inlaturate aceste afirmatii false cu toate ca adevarul este ca cele doua contracte de vanzare cumparare actiuni au fost incheiate intre AAAS si IMPERIAL OIL, iar noi nu am avut nicio implicare in tranzactii cu actiuni ale RAFO SA. De altfel, la solicitarea noastra, AAAS ne-a comunicat in data de 14.05.2015 o cerere precizatoare catre instanta de apel prin care rectifica erorile aratate mai sus si retracteaza afirmatiile false dar, in aceasta situatie a imposibilitatii noastre de aparare, acestea au produs deja efecte asa cum vom arata in cele ce urmeaza.
In aceste conditii, procedura de citare in dosar nefiind legal indeplinita (incalcandu-se obligatiile prevazute de art. 353 alin. 1 si art. 420 alin. 1 din CPP), fiind lipsiti de posibilitatea formularii unei aparari efective fata de cererile si sustinerile parchetului si partii civile AAAS (nerespectand dispozitiile art. 10 alin. 1, 2 si 5, art. 92 alin. 7 si 8 din Codul de procedura penala, a art. 24 din Constitutia Romaniei precum si art. 6 paragraful 3 lit. b)-c) din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale), fara ca parchetul sa ceara la acest termen instituirea de masuri asiguratorii suplimentare impotriva noastra si fara sa fie puse in discutia partilor (nesocotind principiul oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii instituit prin art. 351 alin. 1 si 2 din CPP), instanta prezidata de domnul judecator Daniel Dontete s-a pronuntat si a dispus prin incheiere extinderea obiectului masurii de indisponibilizare a sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mele ale societatilor la care sunt asociat sau administrator, ale sotiei si rudelor de gradul I precum si a altor persoane in mod abuziv si nelegal.
In acest mod a fost dispusa aplicarea confiscarii extinse prevazute de art 112/1 din Codul penal (absolut neaplicabila in dosarul nostru in raport cu jurisprudenta Curtii Constitutionale), intemeiata pe dispozitiile confiscarii speciale (art. 112 Cod penal), fara sa fie justificata si analizata calificarea operatiunii care este data de continutul sau concret, nu de termenii utilizati ori de invocarea unui temei juridic impropriu, care doar aparent sustine solutia.
Prin extinderea masurilor asiguratorii la acest termen de judecata, instanta s-a antepronuntat, in conditiile in care nu exista un prejudiciu cert si real stabilit in cauza. Instanta, practic, nu doar ca nu mai poate fi socotita impartiala, ci chiar si-a dovedit partinirea, in primul rand pentru ca se simte incalcarea oricaror norme imperative si mai ales pentru faptul ca aceste masuri, in faza procesuala a apelului, trebuiau puse in discutia partilor, nici confiscarea speciala si nici obligatiile prevazute de Legea nr.656/2002 nu indreptatesc instanta sa calce in picioare drepturile procesuale ale apelantilor.
Prin extinderea sechestrului asigurator in apel, fara a fi pusa in discutie aceasta masura, a fost incalcata prezumtia de nevinovatie precum si dreptul la aparare echivaland cu o pronuntare asupra fondului cauzei prin modul in care a fost condusa sedinta de judecata si modul in care au fost dispuse masurile asiguratorii.
Termenul urmator acordat in dosar a fost stabilit tot dupa trei zile, respectiv 15.05.2015, creand o presiune nejustificata asupra partilor si avocatilor si continuand sa ne fie incalcate drepturile procesuale fundamentale la aparare si la un process echitabil.
Toate acestea au fost posibile din cauza lipsei impartialitatii domnului judecator Daniel Dontete, care a si dezvaluit in timpul sedintei de judecata motivul pentru care apreciem ca a fost creata suspiciunea rezonabila de afectare a impartialitatii sale alaturi de celelalte motive enumerate mai sus.
Astfel, asa cum dovedim prin notele grefierului de sedinta care a consemnat partial afirmatiile judecatorului recuzat, dar mai ales prin inregistrarile audio ale sedintei de judecata, domnul judecator Daniel Dontete a afirmat: 'Va anuntam de la inceput, intrucat este vorba de un dosar foarte vechi si exista fapte care s-au prescris si altele care stau sa se prescrie dupa cum a retinut tribunalul, vom acorda termene foarte scurte in speranta ca vom putea sa il solutionam cat mai repede…'. In continuare domnul judecator a evocat si posibilitatea ca dosarul sa nu poata fi solutionat 'pana sa se prescrie potrivit tribunalului', manifestandu-si regretul pentru existenta unei astfel de posibilitati, oftand, 'asta este!'.
Din pacate pentru noi, 'speranta' noastra este cu totul diferita fata de cea a domnului judecator, pentru ca noi inca mai speram sa fim judecati intr-un proces echitabil, intrun termen rezonabil, asigurandu-ne dreptul la o aparare efectiva, respectandu-se procedurile legale, inclusiv cea de citare si, mai ales, sa putem propune si produce probe concrete si nemijlocite care sa fie susceptibile de a determina aflarea adevarului si a ne putea dovedi nevinovatia.
Toate acestea nu pot fi posibile in situatia aceasta, cand judecatorul nu este impartial, cand se acorda termene pompieristice de cate trei zile cu presiunea solutionarii dosarului pana la termenul 'retinut de tribunal'.
Prin aceste afirmatii, practice, judecatorul a carei recuzare o solicitam, s-a pronuntat fara o cercetare judecatoreasca efectiva asupra existentei infractiunilor presupuse a fi comise, ramanand doar ca, intr-un termen extrem de scurt, sa pronunte condamnarea. Acelasi lucru rezulta si din graba si nerespectarea drepturilor noastre procedurale la primul termen de judecata, cand au fost dispuse masurile asiguratorii extinse impotriva noastra in mod nelegal si abuziv fara macar sa fie limitate la cuantumul macar estimat al prejudiciului sau al sumei ce eventual ar fi supusa confiscarii speciale.
Este previzibila atitudinea sa viitoare in cadrul procesului in sensul eliminarii oricaror argumente in aparare, a respingerii solicitarilor noastre de a proba nevinovatia si de a beneficia de dreptul la un process echitabil.
Cu privire la afirmatia facuta de judecator privitoare la prescriptia apropiata 'retinuta de tribunal' a unor fapte supuse cercetarii judecatoresti in apel, apreciem ca aceasta este in mod vadit neintemeiata si dovedeste o fireasca necunoastere a dosarului in raport cu timpul vadit insuficient pe care l-a avut la dispozitie pentru studierea acestuia si dovedeste ca ii este afectata impartialitatea in acest sens de influenta exercitata asupra sa de catre celalalt membru al completului care s-a mai pronuntat prin decizie definitiva in dosarul 36794/3/2005 din care a fost disjunsa prezenta cauza in sensul condamnarii tuturor inculpatilor, iar o solutie contrara in acest dosar i-ar afecta imaginea profesionala. De altfel, acel dosar a si fost atasat la dosarul nostru pentru a fi utilizate probe din acesta, este cunoscut si a fost judecat tot de doamna judecator Camelia Bogdan".
Doi avocati care pun concluzii la CJUE le-au atras atentia judecatorilor romani ca daca se pronunta pe admisibilitatea cererii de recuzare incalca procedura CEDO
Cea de-a treia cerere de recuzare, care a vizat pretinsa lipsa de impartialitate a completului format din judecatorii Daniel Dontete si Camelia Bogdan, a fost formulata de avocatii luxemburghezi Philippe-Fitzpatrick Onimus si Jean Luc Dascotte. Concluziile au fost puse in limba franceza, in prezenta unui interpret. Iata un scurt pasaj din finalul sustinerii avocatului Philippe-Fitzpatrick Onimus:
"Onorata instanta, colegii mi-au explicat ca dumneavoastra va pronuntati pe admisibilitatea cererii de recuzare. Daca va pronuntati pe cererea de recuzare, inseamna sa anulati toata procedura Curtii de la Strasbourg. Prin urmare, va rugam sa considerati valida (n.r. - admisibilia) cererea de recuzare".
Accesari:5259

Comentarii

DEMISIA DOAMNA STANCIU, DEMISIA DOAMNA KOVESI! - Parteneriatul dintre sefa ICCJ Livia Stanciu si procurorii DNA a nenorocit o femeie nevinovata. Mariana Rarinca, acuzata ca ar fi santajat-o pe Livia Stanciu si tinuta in arest peste 6 luni, a fost achitata definitiv. Judecatorii Gagescu si Dolache de la CAB au desfiintat sentinta de 3 ani cu suspendare a judecatorului TMB Andi Malaliu. Statul va plati daune pentru 6 luni de arest ilegal. Procurorii si judecatorii vinovati, sa raspunda! (Sentinta)


Iata pana unde poate merge odiosul parteneriat dintre presedinta Inaltei Curti, Livia Stanciu, si procurorii DNA ai Codrutei Kovesi. O femeie nevinovata a fost tinuta in arest preventv mai mult jumatate de an, umilita public si acuzata de fapte pe care nu le-a comis, pentru ca apoi sa fie achitata definitiv. Este vorba despre Mariana Rarinca (foto), fosta secretara a sotului sefei Inaltei Curti, avocatul Andrei Stanciu, cea care, in baza unei plangeri formulate de “partenera de nadejde a procurorilor DNA”, judecatoarea Livia Stanciu, a fost acuzata de DNA de santaj. Rarinca a fost arestata si trimisa in judecata pe motiv ca ar fi santajat-o pe Livia Stanciu cerandu-i 20.000 euro. De partea cealalta, Mariana Rarinca a sustinut in permanenta ca nu a cerut niciodata 20.000 de euro, ci doar datoria pe care Livia Stanciu si sotul acesteia, avocatul Andrei Stanciu, decedat intre timp, o aveau la ea. Ei bine, Mariana Rarinca a fost achitata definitiv de Curtea de Apel Bucuresti, dupa o condamnare de 3 ani de inchisoare cu suspendare primita la fond si, mai grav, dupa peste sase luni de arest preventiv.
Decizia CAB ne arata ca intregul caz nu a fost decat o facatura oribila. O mizerie care a distrus viata unui om si pentru care trebuie sa plateasca toti cei care au contribuit la aceasta grava eroare judiciara. Si aici ii avem in vedere pe procurorii Iulian Pancescu si Carmen Damian de la DNA, autorii rechizitoriului, dar si pe judecatorii care timp de sase luni de zile au tinut in arest preventiv o femeie nevinovata. Nu in ultimul rand, sefa DNA Laura Codruta Kovesi trebuie sa isi dea demisia pentru aceasta noua eroare judiciara care se petrece in ograda ei, pentru acest nou caz in care un om nevinovat este arestat si trimis in judecata nevinovat. Acelasi gest ar trebui sa il faca si presedinta ICCJ Livia Stanciu, partenera DNA, cea care a formulat plangerea penala acuzand de santaj o femeie nevinovata.
Este evident ca, in urma acestei decizii, statul va plati pentru cele sase luni de arest ilegal in care a fost tinuta Mariana Rarinca. Evident este si ca despagubirile vor fi achitate din buzunarele romanilor, iar tocmai de aceea statul are obligatia si trebuie sa se indrepte impotriva procurorilor si judecatorilor vinovati de nenorocirea Marianei Rarinca, astfel incat acestia sa raspunda material si disciplinar.
Achitare dupa condamnare
Decizia de achitare a Marianei Rarinca a fost pronuntata miercuri, 20 mai 2015. Ea a fost luata de judecatorii Risantea Gagescu si Damian Dolache de la Sectia a I-a penala a Curtii de Apel Bucuresti, care au admis apelul declarat de Mariana Rarinca fata de sentinta Tribunalului Bucuresti, din 18 decembrie 2014, prin care judecatorul Andi Malaliu a dispus condamnarea femeii la 3 ani de inchisoare cu suspendare:
In temeiul art.421 pct.2 lit.a Cpp admite apelul declarat de inculpata Rarinca Mariana impotriva sentintei penale nr.2873/18.12.2015, pronuntata de Tribunalul Bucuresti-Sectia I Penala. Desfiinteaza, in parte, sentinta apelata si rejudecand, in fond: In temeiul art.17 alin.2 rap. la art.16 alin.1 lit.b Cpp achita pe inculpata Rarinca Mariana sub aspectul savarsirii infractiunii de santaj prev. de art.207 alin.2 si 3 Cp cu aplic. art.13/1 din Legea nr.78/2000. Constata ca inculpata a fost retinuta si arestata preventiv in perioada 10.06.2014-18.12.2014.
Dispune restituirea catre inculpata Rarinca Mariana a bunurilor confiscate cu ocazia perchezitiei domiciliare: un telefon “Smartphone Sony Ericsson Xperia cu seria IMEI 35814804039269-3, telefon „Samsung”, carcasa de plastic culoare neagra, cu seria IMEI 35841405159609-7; cartela SIM cu seria IMSI 1103150092301P04G7 (identificata cu SIM 04 in procesul verbal de perchezitie informatica), cartela SIM cu seria IMSI 1402212309194P11 (identificata cu SIM 05 in procesul verbal de perchezitie informatica).
In temeiul art.275 alin.3 Cpp cheltuielile judiciare in fond raman in sarcina statului. Mentine celelalte dispozitii ale sentintei.
In temeiul art.421 pct.1 lit.b Cpp respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe langa ICCJ-DNA impotriva aceleiasi sentinte.
In temeiul art.275 alin.3 Cpp cheltuielile judiciare avansate de stat in apel, raman in sarcina acestuia, din care onorariul aparatorului din oficiu in suma de 200 lei se avanseaza din fondul Ministerului Justitiei. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica azi, 20.05.2015”.
Potrivit art.16 alin.1 lit. b “Actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata daca fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.
Umilita si batjocorita
Mariana Rarinca a fost retinuta de procurorii DNA in noaptea de 10 iunie 2014 si apoi arestata preventiv. Lucurille s-au desfasurat exact dupa modelul cu care ne-a obisnuit parchetul Codrutei Kovesi. Rarinca a fost saltata de mascati, umilita public, defilata cu catuse la maini si prezentata ca o infractoare extrem de periculoasa, avand in vedere ca si-ar fi permis sa o santajeze pe sefa ICCJ.
Mariana Rarinca a fost trimisa in judecata la 1 iulie 2014, printr-un rechizitoriu semnat de procurorii Iulian Pancescu si Carmen Damian si confirmat de procurorul sef al Sectiei I a DNA, Gheorghe Popovici. Timp de 191 de zile, Mariana Rarinca a fost tinuta in arest preventiv, fiind eliberata abia dupa ce judecatorul Andi Malaliu de la Tribunalul Bucuresti a dispus condamnarea la 3 ani inchisoare cu suspendare a Marianei Rarinca. Asta intr-un proces in care partea pretins a fi fost vatamata, Livia Stanciu, nu s-a prezentat la niciun termen, nedorind sa dea declaratii.
Mariana Rarinca, lucrata cu un agent provocator
Asa cum Lumeajustitiei.ro a dezvaluit, Rarinca a fost trimisa in judecata cu repeziciune, in doar 20 de zile de la data la care presedinta ICCJ a formulat plangere penala si a depus declaratie de parte vatamata, solicitand expres interceptarea Marianei Rarinca. DNA a stabilit ca Mariana Rarinca a actionat cu intentie directa, prevazand crearea unei stari de pericol, aducand prejudicii libertatii psihice a Liviei Stanciu si urmarind producerea acestui rezultat cu scopul de a obtine de la aceasta o suma de bani, respectiv 20.000 euro. Asta in timp ce in permanenta Rarinca a sustinut ca nu a facut altceva decat sa isi ceara inapoi datoria pe care Livia Stanciu si fostul sot al acesteia, avocatul Andrei Stanciu, o aveau la ea.
Procurorii Pancescu si Damian au intocmit intreg rechizitoriul prin care au trimis-o in judecata pe Mariana Rarinca in jurul sumei de 20.000 euro, desi la dosar nu exista dovezi care sa sustina acuzatia, femeia solicitand doar 1.800 lei, 2.000 lei si 1.600 euro, bani care ar fi fost datorati ca urmare a unor servicii pe care le-a facut pentru familia Stanciu.
Pista santajului care a avut ca obiect remiterea sumei de 20.000 euro pe care procurorii au mers in dovedirea acuzatiei de santaj s-a creat, atentie, ca urmare a declaratiilor depuse la dosar de Livia Doina Stanciu, in calitate de parte vatamata, si de cumnatul sefei ICCJ, Radu Stanciu, in calitate de martor in dosar. Si atat.
Mai mult, la dosar exista un schimb de SMS-uri facut, initial, intre Livia Stanciu si Mariana Rarinca, si mai apoi, intre Mariana Rarinca si Mihaela Popescu "colaboratorul cu o alta identitate decat cea reala" care a comunicat cu Rarinca in numele sefei instantei supreme. De fapt, este vorba despre un agent provocator, care vorbeste despre suma de 20.000 de euro, desi Mariana Rarinca nu solicitase aceasta suma. Chiar la dosar exista schimbul de mesaje intre Mariana Rarinca si agentul provocator, in care femeia acuzata ca a santajat-o pe Livia Stanciu spune clar: “Nu am cerut 20 mii euro(vezi facsimil).
Strigat de disperare de la Targsor: “De ce ma aflu aici? De ce nu crede nimeni ca Livia Stanciu are datorii?”
Timp de peste sase luni, Mariana Rarinca a incercat sa convinga judecatorii sa o elibereze din arest, explicand ca nu este vinovata pentru niciuna dintre faptele de care este acuzata. Rarinca a trimis chiar si cateva scrisori din Penitenciarul Targsor, iar intr-una dintre ele i-a adresat mai multe intrebari Laurei Codruta Kovesi in legatura cu modul de lucru al procurorilor DNA in acest dosar. Mariana Rarinca a intrebat de ce a fost necesar ca DNA sa mobilizeze o intreaga echipa la perchezitia domiciliara avand ca scop ridicarea oricarui petic de hartie "care ar fi prejudiciar imaginea Liviei Stanciu", dar si de ce a omis DNA sa mentioneze in rechizitoriu "inscrisuri in care erau mentionate fapte imaginare in legatura cu familia Stanciu". Mariana Rarinca a acuzat Directia Nationala Anticoruptie ca nu a fost interesata sa afle daca afirmatiile pe care le-a facut la adresa Liviei Stanciu sunt sau nu imaginare.
De ce ma aflu aici? Pentru ca am fost acuzata de DNA ca am santajat-o pe Livia Stanciu cu suma de 20.000 euro in schimbul nedivulgarii unor 'fapte imaginare' cunoscute de mine despre familia Stanciu.
Nici un mesaj si nici o convorbire telefonica nu spune ca am cerut asa ceva, ci toate mesajele spun ca vreau sa-mi plateasca datoria care o are la mine. De ce nu crede nimeni ca Livia Stanciu are datorii? A se vedea somatii de plata emise de ANAF Galati pe numele Livia Stanciu si somatii emise de EOS KSI Romania SRL, Departamentul Recuperare Creante, tot pe numele Livia Stanciu, somatii pe care aceasta a refuzat in mod constant sa le onoreze.
DNA-ul nu a fost interesat sa afle, nici macar o clipa, daca faptele cunosccute de mine sunt sau nu imaginare. Pentru o 'fapta imaginara' asemanatoare cunoscuta de mine s-au facut arestari la ASE Bucuresti.
Inca de la inceput, procurorii care m-au anchetat au fost partinitori fata de Livia Stanciu si nu s-au sfiit sa o arate.
Fac mentiunea ca daca intentia mea era sa fac publice anumite fapte, le faceam. Motivul pentru care nu le-am facut a fost 'rusinea' ca am lucrat pentru asemenea familie in al carei cuvant nu poti conta indiferent de functia pe care o detine.
De ce DNA-ul a mobilizat o intreaga echipa, 8-9 persoane si 2 masini, pentru a veni la Galati sa faca perchezitie daca nu pentru a ridica de la mine orice petic de hartie care ar fi prejudiciat imaginea Liviei Stanciu?
De ce DNA-ul a omis sa mentioneze in rechizitoriu si in procesul-verbal de perchezitie inscrisuri in care erau mentionate fapte imaginare in legatura cu familia Stanciu?
Nu vreau decat sa am parte de un proces echitabil, conform Legii 135/2010 art. 8 si sa beneficiez de art. 5; 9 pc. 1; 10 pc. 1,2,5 ale aceleiasi legi.
In fata legii vreau sa fim egali in drepturi, indiferent de pozitia pe care o ocupam in societate".
Accesari:8824

Comentarii

ULTIMUL CUVANT AL LUI MIHNEA – Favoritul la functia de decan al Baroului Bucuresti transmite ultimul mesaj colegilor sai inaintea votului: “Decan sau nu, raman acelasi coleg... Profesia se trage din antichitate si va mai dainui o mie de ani. Sper ca nu in tacere... Va multumesc pentru increderea pe care mi-ati acordat-o. Nu o voi insela!”


Mai sunt doua zile pana in data de 24 mai 2015 cand Adunarea Generala a Baroului Bucuresti va alege prin vot cine vor fi in urmatorii 4 ani decanul si consilierii Consiliului BB. Cel mai popular dintre candidatii pentru functia de decan – actualul consilier Mihnea Stoica (foto) – favorit conform ultimelor sondaje neoficiale, a adresat prin intermediul Lumeajustitiei.ro ultimul sau mesaj de final de campanie, catre colegii sai de breasla. Scurt si concis. Iata-l:
Sunt Mihnea Stoica. Decan sau nu, raman acelasi coleg.
Va multumesc pentru increderea pe care mi-ati acordat-o. Nu o voi insela.
Multumesc si echipei care m-a sustinut. 
Multumesc si colegilor care s-au implicat si nu au tacut.
Multumesc confratilor care s-au prezentat duminica trecuta si mizez ca ne vom prezenta din nou. 
Profesia se trage din antichitate si va mai dainui o mie de ani. Sper ca nu in tacere. 
Sunt convins ca schimbarea de duminica, 'prin noi insine' va fi amintita ca momentul nostru de glorie. Multumesc.”

Accesari:946

Comentarii

INTREBATI SI VI SE VA RASPUNDE – Senatorul Sorin Rosca Stanescu, acuzat in dosarul BRD, asteapta intrebari de la oricine crede ca sunt adevarate invinuirile DIICOT. Prin intermediul Lumeajustitiei.ro, Rosca va raspunde tuturor intrebarilor voastre: „Ii asigur pe toti cei care cred in corectitudinea, in onestitatea si in onoarea mea ca nu m-am facut vinovat de nicio incalcare a legii”

Acuzat in dosarul BRD de constituire de grup infractional organizat, inselaciune si spalare de bani, senatorul Sorin Rosca Stanescu (foto) asteapta intrebari de la oricine este interesat de acest caz si de la oricine crede ca invinuirile DIICOT sunt reale. Sorin Rosca Stanescu va raspunde tuturor intrebarilor, prin intermediul Lumeajustitiei.ro, unde va acorda un amplu interviu.
Intrebarile urmeaza sa fie adresate la sectiunea comentarii.
Prezentam comunicatul Sorin Rosca Stanescu:
Subsemnatul Sorin Rosca Stanescu, voi face declaratii
Incerc sa raspund mai multor solicitari pe care le-am primit si, in general, interesului firesc al presei, al opiniei publice, vizand implicarea mea in mega dosarul BRD. In acest sens, ii informez pe toti cei interesati ca voi face declaratii, cat se poate de complete, in cursul saptamanii viitoare, pe site-ul Lumea Justitiei - luju.ro si pe site-ul Corectnews.ro, pe Facebook-ul si pe blog-ul personal, dupa ce, incepand de maine (n.r. - vineri, 22 mai 2015), cand sunt invitat la DIICOT, voi avea posibilitatea sa studiez dosarul.
In consecinta, astept pe site-ul Lumea Justitiei - luju.ro, caruia ii voi acorda, cu acest prilej, un amplu interviu, toate intrebarile celor interesati.
Pana atunci, ii asigur pe toti cei care cred in corectitudinea, in onestitatea si in onoarea mea ca nu m-am facut vinovat de nicio incalcare a legii”.
Accesari:880

Comentarii

INTERVIU CU PROPRIETARUL CATHEDRAL PLAZA – Ioannis Papalekas: „Avem de-a face cu o cladire solida si 100% sigura. Demolarea ei va avea ca efect prabusirea Catedralei... Pagubele proprietarului depasesc 100 milioane de euro – investitia, constructia, lipsa de folosinta, demolarea si celelalte... Daca autoritatile cred ca cladirea trebuie expropriata, asa sa fie. Millennium va trebui insa sa fie despagubita”


Lumeajustitiei.ro prezinta partea a treia a interviului realizat in exclusivitate cu proprietarul Cathedral Plaza, unul dintre cei mai mari investitori in imobiliare din Romania, miliardarul grec Ioannis Papalekas (foto). Omul de afaceri da asigurari ca imobilul Cathedral Plaza, ridicat in baza unei autorizatii de construire emisa de Primaria Sectorului 1, este o cladire solida si 100% sigura. Ioannis Papalekas atrage atentia insa ca demolarea cladirii va avea ca efect prabusirea Catedralei Sf. Iosif. Totusi, de curand, asa cum se stie, Tribunalul Dambovita a admis cererea primarului Sorin Oprescu de suspendare a executarii hotararii prin care Primaria Capitalei a fost obligata, in 2012, sa emita decizia privind desfiintarea cladirii Cathedral Plaza.
In acelasi interviu, miliardarul Papalekas a vorbit si despre daunele care ar trebui platite in cazul demolarii Cathedral Plaza, daune care evident ar fi suportate de bucuresteni. In acest sens, Ioannis Papalekas a precizat ca este vorba despre pagube ce depasesc 100 milioane euro.
Prezentam interviul cu Ioannis Papalekas:
Credeti ca exista o cale de a schimba pozitia arhiepiscopului Ioan Robu si de a se ajunge la o rezolvare amiabila?
Da, cu siguranta. Intai si intai eu nu sunt razboinic. Chiar in toate procesele pe care le-am inceput si le voi incepe impotriva arhiepiscopului Robu, care a depasit orice limita, pentru ca trebuie sa invete ca nimeni nu este deasupra legii, am declarat ca exista calea recunoa?terii gre?elii. Daca o va face, imi retrag toate actiunile. Nu urmaresc raul nimanui.
Cred insa ca autoritatile si ARCB trebuie sa se implice mai mult, pentru ca altfel ne vom mai judeca probabil 10 ani si nimeni nu va avea de castigat.
PMB a demarat abia acum studii tehnice de anvergura pentru a clarifica situatia. Se va constata ca avem de-a face cu o cladire solida si 100% sigura. Demolarea ei va avea ca efect prabusirea Catedralei. Din punctul meu de vedere, PMB ar trebui sa reautorizeze cladirea imediat, pe cale administrativa, fara toate aceste studii. Am depus sapte studii la dosar. Toata lumea stie ca imobilul nostru nu este un pericol, dar inteleg si pozitia Primarului, care este amenitat cu numeroase procese penale si civile.
Sunt convins ca Ministrul Culturii de astazi este total dezinformat in acest caz. Asta deoarece dupa sase ani, timp in care a avizat de patru ori acest proiect, anul trecut, prin semnatura ministrului de atunci, a facut cerere de interventie in procesul de intrare in egalitate, la presiunea ARCB. E absurd, ministerul cere sa nu se accepte reautorizarea a ceea ce institutia insasi a avizat.
Credeti ca ar trebui expropriata proprietatea pentru interes public si national? Cine credeti ca va plati investitia initiala si demolarea?
Cunoasteti probabil ca in 2007, urmare a totalei dezinformari, s-a organizat la nivelul Senatului o comisie de analiza a situatiei de atunci a Cathedral Plaza ce a luat o decizie pe care arhiepiscopul Robu o citeaza si pretinde ca Senatul insusi ar fi decis asupra ilelgalitatii cladirii si ar fi dispus exproprierea pentru interes national si public, cu plata de despaguri si daune investitorului. La acel moment cladirea era edificata ca structura. Comisia respectiva a dispus ca in 15 zile sa se merga mai departe cu exproprierea, dar nu s-a facut nimic.
In 2009, Curtea de Apel Ploiesti a judecat valabilitatea si legalitatea autorizatiei si a confirmat-o. Cladirea fost edificata, receptionata, intabulata si introdusa in circuitul civil. La doua saptamani de la acest moment, printr-o cale extraordinara a revizuirii, netinandu-se cont ca autorizatia a fost consumata, o alta instanta a declarat autorizatia ca nevalida.
Ce vina are Millennium? Ce vina are un investitor care a luat o autorizatie, a investit bazandu-se pe o hotarare definitiva a instantei din Romania inca 20 de milioane de euro, a intabulat cladirea legal si a inceput sa o foloseasca?
Cineva trebuie sa plateasca daunele investitorului. Suntem un stat de drept si o tara din UE.
Daca autoritatile cred ca cladirea trebuie expropriata pentru interes national si public, asa sa fie. Millennum va trebui insa sa fie despagubita. Nu se poate altfel.
Totusi, personal nu consider asta o solutie.
De ce ati stat timp de 2 ani de cand ati cumparat cladirea si acum ati iesit la suprafata? Credeti ca se poate rezolva asa? Este din cauza ca ati a fost atacat de Robu personal si de ce v-a atacat personal?
Timp de peste doi ani am trimis mesaje de pace si invitatii la un dialog amiabil. Am respectat mesajele primite, sa am rabdare si poate vom ajunge la aceeasi masa. Inainte de Craciun, anul trecut, m-am intalnit cu monseniorul in parohia Sf. Anton din sectorul 2, unde am fost chemat sa sprijin Biserica si un orfelinat. I-am spus ca tot astept sa ne vedem si mi-a promis ca revine, dar a continuat, in schimb, sa atace Millennium. In martie m-am trezit cu o plangere penala total aberanta impotriva mea, in care ma acuza de constituirea unui grup infractional organizat alaturi de primarul Oprescu si omul de afaceri Dragos Bilteanu.
A depasit orice limita. Stiti ceva, sunt de 15 ani in Romania si nu stiu unde sunt instantele, nu am fost niciodata parte dintr-un proces si nu s-a formulat vreo plangere penala impotriva mea.
Am creat o companie cu investitori din toata lumea pe care i-am convins sa investeasca in tara asta. Prin aceasta firma am investit deja un milliard de euro si avem in plan noi investitii de inca un miliard de euro. Nu am facut parte niciodata din niciun group, nu am facut niciodata afaceri cu statul roman si nici nu am beneficiat in vreun fel sau am luat vreun leu de la statul roman. Toti banii investiti in tara asta provin din strainatate si de la burse din alte tari.
Atacul Monseniorului nu putea sa ramana fara raspuns. El crede ca poate ameninta si santaja pe oricine, fara consecinte. Este primul proces pe care il initiez pentru ca a incercat sa ma denigreze in cel mai urat mod. Am formulat, la randul meu, atat plangere penala, cat si actiune civila in daune morale impotriva arhiepiscopului. Voi dona integral banii astfel obtinuti tuturor celor care au nevoie, orfelinatelor, spitalelor, lucru pe care il fac de 15 ani in Romania si pe care nu am vrut sa-l fac public vreodata.
Am prieteni eminenti, am relatii de familie foarte stranse cu Biserica Ortodoxa, am prieteni in multe tari, iubesc si respect atat Biserica Ortodoxa cat si Biserica sora Catolica oriunde ma aflu in lume. Fiind un om de buna credinta, care uraste sa piarda timpul in conflicte si procese si prefera sa-si investeasca energia in business si in actiuni caritabile, am asteptat timp de doi ani si jumatate un dialog cu Arhiepiscopul Robu. Ce a facut el acum mi-a demonstrat ca cel care sta in fruntea catolicilor romani este nu doar iezuit, ci si total lipsit de moralitate.
Fiind un om foarte credincios si traind cu frica lui Dumnezeu, cunoscand spiritul Bisericii in lume, fiind si un om foarte educat in acest sens, nu cred ca atitudinea arhiepiscopului Robu este caracteristica unui ierarh. Procese civile si penale, amenintari cu reclamatii impotriva celor care sunt de acord cu reautorizarea cladirii, zeci de litigii lansate impotriva autoritatilor, persoanelor, institutiilor, firmelor de utilitati, injurii si calomnii la adresa statului roman si a persoanelor implicate si declaratii false si mincinoase asupra mea personal, toate acestea fac portretul unui om care nu mai este credibil. Gesturile sale nu sunt nici omenesti, nici crestinesti! Din nefericire, reuseste sa tina in loc deciziile corecte ale autoritatilor carora le transmite povara conflictului cu proprietarul/ investitorul intr-un exces de zel devenit abuz vadit. Cumulate, pagubele proprietarului depasesc 100 milioane de euro - investitia/ constructia, lipsa de folosinta, demolarea si celelalte. Eu, personal, nu am aparat public acest proiect, dar este momentul adevarului si publicul larg trebuie sa cunoasca realitatea din jurul acestui proiect. Decidentii implicati in procedura intrarii in legalitate, care decid soarta Cathedral Plaza, trebuie sa tina cont ca acest proiect s-a realizat cu acordul Monseniorului Robu si pentru ca acesta si-a schimbat parerea cineva trebuie sa plateasca pagubele de 100 de milioane de euro.
Nu imi place publicitatea, dar nici nu pot sa accept ca Monseniorul sa ma denigreze. Vrea sa demoleze cladirea si autoritatile cred ca asta este solutia, o accept. Dar asta nu inseamna ca este liber sa ma denigreze pe mine personal, pe autoritati si pe toti cei care nu-i impartasesc opiniile.

8 ANI DE INCHISOARE DUPA ACHITARE – Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat definitiv pe fostul primar al Sectorului 6, Cristian Poteras, pentru abuz in serviciu. La fond, Poteras fusese achitat de judecatorul Ionel Octavian Grozav de la Judecatoria Sectorului 6. Edilul a fost trimis in judecata intr-un dosar privind eliberarea unor titluri de proprietate, cu un prejudiciu de peste 58 milioane de euro

Fostul primar al Sectorului 6 din Capitala, Cristian Poteras (foto), a fost condamnat definitiv vineri, 22 mai 2015, la 8 ani de inchisoare cu executare pentru abuz in serviciu, in dosarul privind eliberarea unor titluri de proprietate pentru terenuri intravilane in care, initial, fusese achitat de catre instanta de fond. Decizia apartine Curtii de Apel Bucuresti si schimba total sentinta data, in aprilie 2014, de magistratul Ionel Octavian Grozav de la Judecatoria Sectorului 6.
Nu doar Cristian Poteras urmeaza sa fie incarcerat, ci si alti functionari ai primariei condusa de acesta, de asemenea inculpati pentru abuz in serviciu in acelasi dosar si achitati de prima instanta. Astfel, Gheorghe Florica, Petre Boncea si Dumitru Vultur au fost condamnati la cate 5 ani de inchisoare pentru abuz in serviciu, Daniel Moise a fost condamnat la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu executare pentru aceeasi infractiune, iar Cristina Popescu si Dorina Piftor – pentru complicitate la abuz in serviciu si fals intelectual – au primit cate 3 ani, insa in cazul acestora magistratii au decis suspendarea pedeapsei pe durata unui termen de incercare de 7 ani.
Potrivit procurorilor DNA, in cursul anului 2006, fostul edil Cristian Poteras, fost lider al PDL Bucuresti, impreuna cu ceilalti functionari publici gasiti vinovati ar fi eliberat, ilegal, titluri de proprietate pentru terenuri intravilane, prejudiciind, in total, cu peste 58 milioane de euro bugetul Municipiului Bucuresti, al Clubului Sportiv Rapid, al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM si al Institutului de Biologie din cadrul Academiei Romane.
Pentru recuperarea prejudiciului, instanta a decis confiscarea mai multor sume de bani, de ordinul a peste 20 milioane de euro. In plus, magistratii au dispus desfiintarea unora dintre titlurile de proprietate emise de primarul Poteras pentru terenuri intravilane.
Iata minuta sentintei prin care Judecatoria Sectorului 6 ii achitase, initial, pe inculpati:
Respinge cererile de schimbare a incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatilor Poteras Cristian Constantin, Floricica Gheorghe, Vultur Dumitru, Boncea Petre, Moise Daniel, Popescu Cristina si Piftor Dorina, ca neintemeiate.
In baza art.17 alin.2 C.p.p. rap. la art. 16 alin.1 lit.b teza I C.p.p., achita pe inculpatul Poteras Cristian Constantin (date) pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata, prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. si 309 C.pen., cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969, cu aplic. art. 5 C.pen. (6 acte materiale).
In baza art.17 alin.2 C.p.p. rap. la art. 16 alin.1 lit.b teza I C.p.p., achita pe inculpatul Floricica Gheorghe (date) pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata, prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. si 309 C.pen., cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969, cu aplic. art. 5 C.pen. (6 acte materiale).
In baza art.17 alin.2 C.p.p. rap. la art. 16 alin.1 lit.b teza I C.p.p., achita pe inculpatul Vultur Dumitru (date) pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata, prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. si 309 C.pen., cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969, cu aplic. art. 5 C.pen. (5 acte materiale).
In baza art.17 alin.2 C.p.p. rap. la art. 16 alin.1 lit.b teza I C.p.p., achita pe inculpatul Moise Daniel (date) pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata, prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. si 309 C.pen., cu aplic. art. 35 alin.1 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (2 acte materiale).
In baza art.17 alin.2 C.p.p. rap. la art. 16 alin.1 lit.b teza I C.p.p., achita pe inculpatul Boncea Petre (date) pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata, prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. si 309 C.pen., cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969, cu aplic. art. 5 C.pen. (6 acte materiale).
In baza art.17 alin.2 C.p.p. rap. la art. 16 alin.1 lit.b teza I C.p.p., achita pe inculpata Popescu Cristina (date) pentru savarsirea infractiunilor de complicitate la infractiunea de abuz in serviciu in forma continuata, prev. de art.48 C.pen. rap. la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. si 309 C.pen., cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969, cu aplic. art. 5 C.pen. (6 acte materiale) si fals intelectual prev. de art.289 C.pen.1969 cu aplic.art.5 C.pen., cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969, cu aplic. art. 5 C.pen. (6 acte materiale), totul cu aplic. art. 33 lit.a C.pen. 1969 cu aplic. art. 5 C.pen.
In baza art.17 alin.2 C.p.p. rap. la art. 16 alin.1 lit.b teza I C.p.p., achita pe inculpata Piftor Dorina (date) pentru savarsirea infractiunilor de complicitate la infractiunea de abuz in serviciu in forma continuata, prev. de art.48 C.pen. rap. la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. si 309 C.pen., cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969, cu aplic. art. 5 C.pen. (4 acte materiale) si fals intelectual prev. de art.289 C.pen.1969 cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969, cu aplic. art. 5 C.pen. (4 acte materiale), totul cu aplic. art. 33 lit.a C.pen. 1969 cu aplic. art. 5 C.pen.
In baza art.397 al.1 C.pr.penala rap. la art.25 alin.5 C.p.p. lasa nesolutionate actiunile civile formulate de partile civile Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie – ICECHIM-, Academia Romana – Institutul de Biologie –si Clubul Sportiv Rapid –. In baza art. 404 alin.4 lit.c C.p.p. dispune ridicarea sechestrului asigurator instituit pana la concurenta sumei de 58.230.034 euro (205.306.570 lei), asupra bunurilor mobile si imobile apartinand inculpatilor Poteras Cristian Constantin, Floricica Gheorghe, Vultur Dumitru, Moise Daniel, Boncea Petre, Popescu Cristina, Piftor Dorina, prin ordonanta nr.249/P/2008 din 5 iulie 2010 a Parchetului de pe langa ICCJ – Directia Nationala Anticoruptie, Sectia de combatere a coruptiei.
Ia act ca partea vatamata, Municipiul Bucuresti, prin primar general, nu s-a constituit parte civila in cauza. In temeiul art. 275 alin.3, cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 10.04.2014”.
Prezentam comunicatul DNA din anul 2011, privind trimiterea in judecata a lui Cristian Poteras si a celorlalti functionari ai Primariei Sectorului 6:
Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:
CRISTIAN CONSTANTIN POTERAS, primar al Sectorului 6 Bucuresti si presedinte al Subcomisiei locale de fond funciar de pe langa Consiliul Local al Sectorului 6 Bucuresti, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata (6 acte materiale),
GHEORGHE FLORICICA, secretar al Primariei Sectorului 6 Bucuresti si secretar al Subcomisiei locale de fond funciar de pe langa Consiliul Local al Sectorului 6 Bucuresti, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata (6 acte materiale),
DUMITRU VULTUR, Director executiv adjunct al Directiei Tehnice (Urbanism) din cadrul Primariei Sectorului 6 in perioada 2005-2008, specialitatea juridica, si membru al Subcomisiei locale de fond funciar de pe langa Consiliul Local al Sectorului 6 Bucuresti, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata (5 acte materiale),
MOISE DANIEL, sef Birou Evidenta activitatilor agrare din cadrul Primariei Sectorului 6 in perioada 2005-2006, specialitatea agronomie, si membru al Subcomisiei locale de fond funciar de pe langa Consiliul Local al Sectorului 6 Bucuresti, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata (2 acte materiale),
BONCEA PETRE, referent in cadrul Serviciului Cadastru, Date Urbane si Fond Funciar, specialitatea masuratori topografice, si membru al Subcomisiei locale de fond funciar de pe langa Consiliul Local al Sectorului 6 Bucuresti, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata (6 acte materiale),
CRISTINA POPESCU, sef Serviciu Cadastru Date Urbane si Fond Funciar in perioada 2005 - 2006, in sarcina careia s-au retinut urmatoarele infractiuni:
-
complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata (6 acte materiale),
-fals intelectual in legatura cu infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma continuata (6 acte materiale) si
DORINA PIFTOR, consilier in cadrul Serviciului Cadastru Date Urbane si Fond Funciar, in sarcina careia s-au retinut urmatoarele infractiuni:
-complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata (4 acte materiale),
-fals intelectual in legatura cu infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma continuata (4 acte materiale).
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
Cercetarile efectuate in prezentul dosar penal au relevat faptul ca, in cursul anului 2006, inculpatii Cristian Constantin Poteras, Gheorghe Floricica, Dumitru Vultur, Moise Daniel, Boncea Petre, Cristina Popescu si Dorina Piftor, in calitate de functionari publici in cadrul Primariei Sectorului 6 Bucuresti si de membri in cadrul Subcomisiei locale de aplicare a Legii fondului funciar Sector 6, nu si-au respectat atributiile de serviciu referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, ceea ce a condus la eliberarea, cu incalcarea dispozitiilor legale, a sase titluri de proprietate pentru suprafata totala de 119.647,64 mp teren intravilan situat in municipiul Bucuresti, cu o valoare de piata, la nivelul anului 2006, de 58.230.034 euro (205.306.570 lei).
In mod identic, in toate cele sase situatii, prin modalitatea in care au instrumentat cererile, au formulat propunerile de validare, au procedat la punerea in posesie si au eliberat titlurile de proprietate, inculpatii au incalcat dispozitii legale imperative si metodologia de solutionare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate in baza Legii nr. 18/1991, astfel ca au fost retrocedate terenuri cu o situatie juridica incerta sau chiar prin incalcarea dreptului de proprietate al altor persoane.
Prin actele abuzive ale inculpatilor s-a realizat simularea reconstituirii dreptului de proprietate in avantajul unui grup de persoane (una dintre acestea fiind varul sotiei inculpatului Constantin Poteras) si, corelativ, a fost cauzata o paguba in valoare totala de 58.230.034 euro patrimoniului Municipiului Bucuresti, respectiv Clubului Sportiv Rapid, Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM si Academiei Romane – Institutul de Biologie, terenurile in cauza apartinand, in mare parte, domeniului public ori domeniului privat al Municipiului Bucuresti si persoanelor juridice anterior mentionate.
Mecanismul prin care au fost obtinute in mod facil avantaje patrimoniale consistente a fost pus in opera pe fondul existentei unui sistem birocratic si a unui orizont de asteptare extrem de restrans pentru persoanele indreptatite la respectivele reconstituiri. Astfel, mai multe persoane au cedat drepturile litigioase catre acelasi grup de interese in schimbul sumelor totale de 417.900 euro si 40.000 lei, pentru ca, in urma „reconstituirii dreptului de proprietate” iar apoi, prin comasare, terenurile astfel obtinute (situate pe Bd. Timisoara, str. Valea Oltului sau Drumul Taberei) sa fie valorificate cu profituri uriase: pentru suprafata de 68.428 mp vanduta a fost incasata suma de 33.654.918,67 euro, pretul total al tranzactiilor fiind de 82.324.529,67 euro.
In vederea recuperarii prejudiciului creat, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile apartinand inculpatilor”.
Accesari:1391

Comentarii

I-AU FURAT LEAFA PE O LUNA – Judecatorul Mircea Aron a fost jefuit la Arad. Aron a comis imprundenta sa lase 6.000 de euro in camera unui hotel. Hotii i-au spart camera in timp ce se afla la masa. Adrian Bordea a ramas fara cateva sute de euro. E posibil ca hotii sa fi avut pontul ca CSM-istii au lefuri exorbitante si constituie o prada grasa


Hotii le-au facut gaura in buget judecatorilor Adrian Bordea (foto dreapta) si Mircea Aron (foto stanga) din CSM. Cei doi magistrati au fost jefuiti, joi seara 21 mai 2015, intr-un hotel din Arad. Paguba este una importanta, ea ridicandu-se la cateva mii de euro.
Cei doi, impreuna cu alti colegi, se aflau la Arad, unde participau la a doua intalnire de lucru in cadrul “Retelei Tribunalelor”. Jaful s-a petrecut in timp ce judecatorii erau la masa.
Astfel, surse au declarat pentru Lumeajustitiei.ro ca cei doi judecatori au dorit sa achite ce au comandat, moment in care s-au dus in camere sa isi ia bani. Atunci, au constatat ca cineva le-a intrat in camere si le-a furat banii.
Hotii l-au terminat psihic pe Aron
Aceleasi surse ne-au spus ca Adrian Bordea a fost lasat fara cateva sute de euro, in jur de 200. In schimb, Mircea Aron s-a ales cu o paguba de 6.000 de euro.
Potrivit informatiilor pe care le-am primit, banii lui Adrian Bordea reprezentau diurna pentru aceasta deplasare. Ce este cu suma de 6.000 de euro sustrasa de la Mircea Aron, care era “terminat psihic si extrem de nervos”, deocamdata nu se stie, mai ales ca membrii CSM iau salariul pe card, in data de 10 ale fiecarei luni.
Politia a venit la hotel in cateva minute de la anuntarea jafului. Au fost luate declaratii si amprente, dar din pacate hotelul nu este dotat cu camere video, astfel incat, cel mai probabil, va mai trece timp pana cand autorii jafului vor fi identificati. Trebuie precizat ca nu este exclusa varianta ca jaful sa fi fost organizat la pont.
Accesari:1949

Comentarii