duminică, 19 aprilie 2015

DOVADA CA DNA TINE MARILE DOSARE LA SERTAR – Inspectia Judiciara arata cu degetul spre DNA pentru numarul mare de dosare nefinalizate de peste 5 ani. La Sectia a II-a din DNA, in 2014, se aflau in lucru un numar de 76 de dosare mai vechi de 5 ani, in timp ce la Sectia I-a din DNA existau un numar de 7 astfel de dosare (Raportul)


Sefa DNA Laura Codruta Kovesi (foto) nu rateaza nicio ocazie pentru a se lauda ca structura pe care o conduce este extrem de eficienta si ca solutioneaza cu maxima celeritate dosarele pe care procurorii anticoruptie le au instrumentare. Realitatea, din pacate, este insa cu totul alta. Un raport al Inspectiei Judiciare arata ca in anul 2014, Directia Nationala Anticoruptie avea in lucru nu mai putin de 147 de dosare mai vechi de 5 ani de la data sesizarii, cele mai multe dintre acestea fiind inregistrate la Sectia a II-a din DNA, condusa in prezent de procurorul Claudiu Dumitrescu. Asta in timp ce la Sectia I-a condusa de procurorul Gheorghe Popovici, la finalul anului 2014, erau un numar de 7 dosare penale mai vechi de 5 ani de la data sesizarii.
DNA a comunicat initial Inspectiei Judiciare un numar de dosare mai vchi de 5 ani, iar la urmatoarea numaratoare, cifra a fost triplata
Toate aceste date sunt cuprinse in Raportul Inspectiei Judiciare nr. 4419/IJ/1163/DIP/2014 privind "verificarea masurilor luate de procurori şi conducerile parchetelor din cadrul Ministerului Public in vederea solutionarii dosarelor penale mai vechi de 5 ani de la data sesizarii”, realizat pe anul 2014.
In raportul Inspectiei Judiciare, asa cum veti vedea, sunt cuprinse datele care au fost solicitate de la Directia Nationala Anticoruptie atat la inceputul anului, in februarie 2014, cat si la finele anului 2014, in noiembrie. Datele pe care DNA le-a transmis ridica semne de intrebari, daca ar fi sa tinem cont de faptul ca, in februarie 2014, DNA comunica un numar de 41 de dosare mai vechi de 5 ani de la data sesizarii, pentru ca in noiembrie 2014 sa transmita un numar mult mai mare de dosare, respectiv 147. Explicatia abundentei de dosare mai vechi de 5 ani de la data sesizarii vine, chipurile, din faptul ca initial, in februarie 2014, DNA ar fi transmis doar cauzele inregistrate direct la DNA, ca apoi, in noiembrie 2014, sa comunice si numarul total al dosarelor mai vechi de 5 ani de la data sesizarii aflate in lucru la aceasta structura, dar care au fost inregistrate in sistemul Ministerului Public si nu direct la DNA.
De aici se explica, poate, si dosarele scoase de structura condusa de Kovesi, pe banda rulanta, de la sfarsitul anului 2014 si pana in prezent, care vizau importanti lideri politici si oameni de afaceri, aflati in prezent dupa gratii in arest preventiv sau sub o masura restrictiva de libertate, pentru fapte presupus a fi fost comise chiar si in urma cu sapte ani.
Iata ce a retinut Inspectia Judiciara in Raport:
"Din datele transmise Inspectiei Judiciare cu adresa nr. …/C/2014 din data de 18.11.2014 a Procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie rezulta ca pe rolul acestei structuri de parchet se aflau in lucru un numar de 147 de dosare mai vechi de 5 ani de la data sesizarii.
Cele 147 de cauze aflate in lucru, mai vechi de 5 ani de la prima sesizare, erau repartizate pe sectii si servicii astfel; 7 dosare la Sectia I – de combatere a coruptiei, 76 la Sectia a II-a - de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie, 2 la Sectia de combaterea a infractiunilor de coruptie savarsite de militari si 62 de dosare la Serviciile teritoriale.
Diferenta mare dintre numarul de dosare raportate de catre DNA in luna februarie 2014, respectiv 41 de dosare si cel actual, de 147 de dosare, este data de modul separat de gestionare a bazelor de date, in sensul ca initial au fost avute in vedere doar cauzele mai vechi de 5 ani inregistrate direct la DNA si aflate in evidenta Serviciului informatii clasificate si de centralizare a datelor privind coruptia, pe cand in luna noiembrie 2014 au fost raportate toate cauzele mai vechi de 5 ani aflate in lucru la aceasta structura de parchet, inregistrate in sistemul Ministerului Public.
Pe de alta parte, in perioada februarie – noiembrie 2014 alte dosare aflate pe rolul Directiei Nationale Anticoruptie au implinit 5 ani de la data sesizarii, fie ca au fost direct inregistrate la aceasta structura, fie la alte unitati de parchet si declinate ulterior la DNA. (...)
Datorita implicarii in aceasta perioada in activitati de urmarire penala ce impuneau urgenta, nu a putut intocmi o situatie a masurilor ce urmeaza a fi luate in vederea finalizarii acestor cauze. Din verificari a rezultat ca prelungirea in timp a solutionarii dosarelor s-a datorat complexitatii cauzelor ce au ca obiect achizitiile publice, evaziunea fiscala si spalarea de bani, volumul mare de dosare ce revine fiecarui procuror, ritmul sesizarilor care depaseste cu mult puterea de solutionare a cauzelor intr-un termen rezonabil, fluctuatia de personal si necesitatea multor evaluari financiare (expertize si rapoarte de constatare) care se afla in lucru la specialisti si experti care si ei intarzie finalizarea in termenul stabilit de procuror".
CSM cere masuri
In urma controlului efectuat de Inspectia Judiciara, Sectia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus luarea unor masuri de catre sefii parchetelor supuse verificarii. Printre acestea, membri CSM au cerut ca procurorii cu functii de conducere sa efectueze periodic controale asupra dosarelor mai vechi de 5 ani de la data sesizarii si sa ia masurile care se impun pentru solutionarea cu operativitate a cauzelor mai vechi. Conform recomandarilor CSM, sefii parchetelor vor trebui sa faca un obiectiv din monitorizarea dosarelor mai vechi de 5 ani, in semestrul II al anului 2015 si pentru anul 2016.
Iata ce a recomandat Sectia pentru procurori din CSM:
"Exercitarea de catre procurori a unei supravegheri efective si eficiente a cercetarilor penale efectuate de organele de politie in sensul intocmirii unor ordonante/note de indrumare/dispozitii, acolo unde se impune, stabilirii unor termene de control si verificarea acestora, cat si formularii unor sesizari punctuale catre conducerile inspectoratelor de politie judetene in vederea luarii masurilor ce se impun pentru solutionarea cu operativitate a cauzelor mai vechi si in care se poate pune in discutie posibilitatea implinirii termenului de prescriptie a raspunderii penale;
Eefectuarea periodica de catre procurorii cu functii de conducere a unor controale asupra dosarelor mai vechi de 5 ani de la data sesizarii precum si adoptarea oricaror alte masuri de natura sa creasca eficienta activitatii, avand in vedere faptul ca masurile adoptate pana in prezent si-au dovedit doar partial eficienta, cata vreme stocul de dosare mai vechi de 5 ani de la prima sesizare a crescut fata de perioada anterioara;
Introducerea ca obiectiv al conducerii parchetelor, pentru semestrul II al anului 2015 si pentru anul 2016, a monitorizarii dosarelor mai vechi de 5 ani. Hotararea Sectiei de procurori prin care se aproba raportul mai susmentionat va fi transmisa Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in vederea comunicarii catre toate unitatile de parchet".
Accesari:135

Comentarii

JOACA DE-A JUSTITIA – Judecatorul Lucian Buta de la Judecatoria Cluj Napoca il desfiinteaza pe procurorul DNA care a instrumentat dosarul “Caprioara”. Magistratul care l-a achitat pe seful CJ Vrancea Marian Oprisan reclama DNA ca incalca Constitutia si foloseste specialisti “lipsiti cu desavarsire de studii juridice”: “Principalele premise ale acuzarii constituie interpretari nefondate sau necompetente functional ale unor legi nepenale. De la premise eronate acuzarea ajunge la concluzii eronate”

Judecatorul reclamat la Inspectia Judiciara de sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, ca nu judeca cu celeritate dosarul in care seful CJ Vrancea, Marian Oprisan (foto), a fost trimis in judecata, in 2006, il desfiinteaza pe procurorul care a lucrat la acest dosar, dar si pe expertii si specialistii care au contribuit la realizarea expertizelor si a interpretarilor asupra faptelor de care anchetatorul l-a acuzat pe Oprisan. In motivarea sentintei prin care presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, a fost achitat de acuzatiile procurorilor DNA aduse in dosarul “Caprioara”, judcatorul Lucian Buta de la Judecatoria Cluj Napoca sustine ca procurorul de caz a interpretat gresit faptele de care a fost acuzat liderul PSD si a dat o alta semnificatie acestora, cu scopul de a-l incrimina. In acest sens, judecatorul Buta retine ca procurorul DNA a apelat la serviciile unor specialisti lipsiti “cu desavarsire” de studii juridice, rezultatele obtinute in baza expertizelor oferindu-i posibilitatea anchetatorului sa faca o interpretare de sinteza asupra faptelor posibil a fi fost comise de Oprisan. Mai mult, judecatorul Buta arata ca toate sustinerile acuzarii se afla in vadita contradictie cu art. 126 (1) din Constitutia Romaniei si ca principalele premise ale acuzarii constituie interpretari nefondate sau necompetente functional ale unor legi nepenale. Astfel, sustine Buta, pornind de la premise eronate, DNA a ajuns la concluzii eronate, prejudiciul fiind stabilit de procuror prin deductii viciate.
DNA a folosit specialisti fara studii juridice
In motivarea sentintei penale nr. 140 pronuntata in data de 6 februarie 2015 in dosarul nr.271/231/2010, care se intinde pe 218 pagini şi pe care Lumeajustitiei.ro o prezinta in integralitate la finalul articolului, judecatorul Lucian Buta sustine ca cei doi specialisti folositi pentru determinarea prejudiciului au ajuns la acele concluzii in urma unor constatari juridice ce depasesc limitele competentelor lor legale. De altfel, judecatorul Buta de la Judecatoria Cluj Napoca evidentiaza ca este greu de inteles ratiunea pentru care procurorii au procedat mai intai la delegarea catre alte persoane a unor atributii de organ de urmarire penala sau de organ de control pentru ca ulterior sa le preia gata exercitate de persoane care pur si simplu nu au calitatea pretinsa de lege si anume aceea de „specialisti cu inalta calificare”. In ce priveste calcularea prejudiciului, DNA s-a bazat pe Raportul de constatare tehnico-stiintifica financiara intocmit de specialistul Laurentiu Hanganu, care insa nu a ierarhizat corespunzator din punct de vedere juridic informatia vehiculata si nu a inteles aplicabilitatea in speta a HG 226/2003. Din acest motiv, “toate constatarile sunt legate de aceasta eroare, iar aceasta, la randul ei, a fost preluata in rechizitoriu”, ceea ce a determinat ca prejudiciul sa fie stabilit de acuzare in mod simplist si global pornind de la premise juridice eronate. Instanta a apreciat in acelasi timp ca raportul intocmit de specialistul Hanganu nu este in masura sa dovedeasca in mod credibil existenta prejudiciului si nici nu este adecvat pentru sustinerea unei acuzari temeinice si cu atat mai putin pentru rigorile stabilirii adevarului. In acest context, judecatorul Lucian Buta a evidentiat ca procurorul DNA a facut un efort de interpretare a rezultatelor raportului doar in sensul acuzarii.
De asemenea, in ce priveste presupusa paguba ce s-ar fi produs prin achizitionarea Complexului Caprioara, DNA a tinut cont de raportul de constatare intocmit de specialistul Tataru Dumitru, care insa a fost intocmit, potrivit instantei, fara respectarea textului legal, cata vreme specialistul Tataru Dumitru s-a pronuntat masiv asupra unor aspecte exclusiv juridice, care exced pregatirii sale. Instanta a constatat astfel ca specialistul Tataru Dumitru a facut aprecieri de natura juridica, desi nu are are niciun fel de studii juridice, ci doar o anumita specializare in domeniul economic.
 “Caprioara”, anulata de procurorul DNA prin depasirea competentelor si cu incalcarea Constitutiei
Judecatorul Lucian Buta de la Judecatoria Cluj Napoca a mai retinut in motivarea sentintei de achitare a sefului CJ Vrancea ca procurorul de caz din dosarul “Caprioara” si-a depasit competenta legala in momentul in care a decis constatarea nulitatii absolute a Hotararii nr 100/12.11.2004 a CJ Vrancea prin care s-a dispus rectificarea bugetului consiliului judetean, privind “Complexul Caprioara”, intrucat acest atribut revine instantelor de judecata si nu reprezentantilor parchetelor. In acest sens, judecatorul Buta l-a acuzat pe procurorul DNA ca in rechizitoriu si-a construit acuzatiile referitoare la folosul obtinut de Marian Oprisan prin punerea in valoare a terenurilor acestuia si ale membrilor familiei sale situate in proximitatea Complexului Caprioara pe informatii „de notorietate si comentate pe spatii ample de catre diverse organe de presa si posturi de radio” potrivit carora, la vremea respectiva, in Crangul Petresti, in care este situat si Complexul Caprioara, urma sa se edifice asa-numitul ”Disneyland Focsani”, proiect abandonat ulterior. Speculatiile de presa de la care porneste acuzarea sunt amplificate prin aprecieri asupra oportunitatii achizitiei, care depasesc competentele legale ale procurorului.
Sentinta pronuntata de judecatorul Lucian Buta de la Judecatoria Cluj Napoca vine dupa 9 ani de la data la care Marian Oprisan a fost trimis in judecata de procurorii DNA, in 5 iunie 2006, pentru abuz in serviciu, utilizarea creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, fals si uz de fals, acesta fiind acuzat ca a selectionat si a atribuit lucrari de constructie pentru pietruirea drumurilor comunale din judetul Vrancea unor firme neeligibile, dar si ca a negociat si achizitionat, fara hotararea necesara a Consiliului Judetean si fara avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic 'Caprioara', in jurul caruia detinea, impreuna cu membrii familiei, 8 hectare de teren. Toate aceste acuzatii au fost cuprinse intr-un dosar de urmarire penala marca DNA care contine nu mai putin de 52 de volume.
Urmeaza sa aflam care va fi decizia judecatorilor in apel, dat fiind ca practica ne-a aratat ca poti sa fii achitat unanim la fond si condamnat la ani grei de inchisoare in apel. Ramane sa vedem ce vor decide  judecatorii de la Curtea de Apel Cluj care vor judeca apelul, respectiv, presedintele Sectiei penale a CA Cluj judecatorul Chitidean Gheorghe-Valentin si judecatoarea Ilies Ioana-Claudia.
Prezentam in continuare pasaje din motivarea sentintei nr. 140 din dosarul nr. 271/231/2010 a judecatorul Lucian Buta:
"Analizand probatoriul instanta constata ca, in general, situatia de fapt retinuta de catre procuror este corecta exceptand modul de interpretare a faptelor si semnificatia juridica conferite de catre acuzare.
Inainte de a trece la analiza faptelor retinute in sarcina fiecarui inculpat instanta apreciaza necesara clarificarea a doua chestiuni care influenteaza in mod fundamental solutia. Este vorba despre legalitatea procesului, mai precis despre probatiune si sarcina probei si despre un element cu repercusiuni asupra temeiniciei majoritatii acuzatiilor, sau cel putin asupra celor mai grave: prejudiciul. (...)
I.Prejudiciul
"Prejudiciul retinut de procuror la pct. A (Programul de pietruire a drumurilor comunale. Atribuirea programelor de executie) si B (Derularea contractelor) din rechizitoriu se intemeiaza pe premisa aplicabilitatii in cadrul programului de pietruire in speta a HG nr. 557/1997, in detrimentul HG nr. 226/2003. Premisa este gresita. (...) In rechizitoriu se sustine ca ar fi “evident ca modalitatea aplicarii Programului de pietruire a drumurilor este si ramane in continuare cea prevazuta in H.G. nr. 577/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si prin normele metodologice emise in acest sens”. Se mai sustine ca “la art. 3.1 din contractul de imprumut subsidiar se precizeaza ca sumele de bani aferente proiectului vor fi utilizate pentru finantarea lucrarilor, conform H.G. nr. 577/1997 (vezi fila 229, vol. 4).” In realitate nu este asa. Exista mai multe argumente care se opun interpretarii facute de acuzare. (...)
In rechizitoriu se sustine ca „un alt argument pentru care Consiliul Judetean era in incapacitate de a contracta este cel desprins din totalitatea dispozitiilor legale referitoare la proprietate publica, regimul juridic al acesteia, precum si atributiile de administrare a proprietatii publice (vezi raportul de constatare filele 19-20, vol. 3)”. De remarcat ca procurorul isi bazeaza sustinerea pe constatarile specialistului LAURENTIU HANGANU, care este cu desavarsire lipsit de studii juridice, tocmai pentru a face o interpretare de sinteza asupra dispozitiilor legale referitoare la proprietate publica si regimul juridic al acesteia. Raportul de constatare tehnico-stiintifica financiara intocmit de specialistul Laurentiu Hanganu face obiectul unei analize ulterioare separate. Deocamdata se pun urmatoarele intrebari.
Cum s-ar fi putut afla consiliul judetean in incapacitate de a contracta cand potrivit art. 4 din HG nr. 226/2003 „Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei va incheia cu consiliile judetene contracte de imprumut subsidiar pentru derularea creditului extern contractat potrivit art. 1”?
Si cum pot fi acuzati inculpatii ca au abuzat de functiile lor in conditiile in care au pus in aplicare dispozitii imperative adoptate de guvern in executarea legii?(...) In primul rand se impunea ca procurorul sa identifice atributia legala pe care a exercitat-o Presedintele Consiliului Judetean Vrancea in cadrul realizarii programului de pietruire si apoi trebuia analizat daca aceasta se putea delega sau nu. Substituind aceasta omisiune instanta constata ca rolul Presedintelui Consiliului Judetean Vrancea in cadrul realizarii programului de pietruire nu poate fi subsumat niciuneia dintre atributiile legale prev. de art. 116 din Lg. 215/2001 a administratiei publice locale (in forma de la vremea respectiva).
Sau, intr-o interpretare larga, s-ar putea considera ca responsabilitatea Presedintelui Consiliului Judetean Vrancea in cadrul realizarii programului respectiv ar putea fi incadrata in prevederile art. 116 al 3 din Lg. 215/2001 potrivit carora din Lg. 215/2001 “presedintele consiliului judetean indeplineste si alte atributii prevazute de lege”. Or, in cazul in care chiar “legea”, adica HG 226/2003 prin trimitere la contractul de imprumut subsidiar, prevede posibilitatea delegarii nu exista suport legal pentru emiterea unei acuzatii. Prin urmare, in niciuna dintre ipoteze nu se poate reprosa Presedintelui Consiliului Judetean Vrancea delegarea responsabilitatilor derivand din contractul de imprumut subsidiar, cata vreme potrivit art 6.2 din contractul respectiv „Presedintele Consiliului Judetean Vrancea isi poate delega responsabilitatile legate de Proiect catre max. alti doi salariati din Cadrul Agentiei de Implementare…”.
Este adevarat ca potrivit art. 116 lit h din Lg. 215/2001 a administratiei publice locale (in forma de la vremea respectiva) presedintele consiliului judetean exercita functia de ordonator principal de credite, insa programul de pietruire in speta, finantat prin contractul de imprumut subsidiar, prevede la art 5.1 ca MTCT avea responsabilitatea aprobarii cererilor de efectuare a tragerilor. Rezulta de aici ca aceste responsabilitati reveneau, in cadrul specific din cauza, MTCT, iar nu inculpatului OPRISAN MARIAN".
In continuare s-a sustinut de catre acuzare ca neexistand posibilitatea delegarii „Consiliul Judetean Vrancea nu avea nici un temei legal sa contracteze asemenea lucrari” (f. 7 R). S-a mai aratat de catre procuror ca intrucat ar fi fost incalcate prev. art 5, 7, 8 din Lg. 215/2001, ”art. 4.3 din contractul de imprumut subsidiar prin care permite Consiliului Judetean Vrancea sa se comporte ca o autoritate contractanta este lovit de nulitate absoluta, intrucat incalca norme de ordine publica dintr-o lege organica” (f. 8 R). Au fost invocate si incalcari ale altor acte normative, care, in opinia acuzarii, conduc la concluzia potrivit careia contractele de executie a lucrarilor din cadrul programului de pietruire in speta sunt lovite de nulitate absoluta (f. 9 par.2, 6 R).
Toate aceste sustineri ale acuzarii se afla in vadita contradictie cu art. 126 (1) din Constitutia Romaniei potrivit caruia “Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”. Deci, chiar daca interpretarile legale ale procurorului ar fi juste, acesta nu se poate substitui instantelor de judecata (in speta de contencios administrativ) care sunt singurele ce detin atributul de juris dictio. Insa, asa cum am aratat in precedent, principalele premise ale acuzarii constituie interpretari nefondate sau necompetente functional ale unor legi nepenale.
De la premise eronate acuzarea ajunge la concluzii eronate: „toate platile facute in baza acestor contracte sunt nelegale”. Prejudiciul este stabilit de catre procuror prin aceasta deductie viciata. Potrivit rationamentului din rechizitoriu insumand platile pentru lucrarile efectuate pe cele 41 de drumuri in cauza ar rezulta cuantumul total al prejudiciului. „Din adunarea sumelor inscrise in ordinele de plata, reiese faptul ca a fost platita suma de 15.433.574.508 lei pentru lucrari de reabilitare si 41.179.838.066 lei pentru lucrari de pietruire. Suma totala platita de catre invinuiti pentru ambele categorii de lucrari reprezinta 56.613.412.574 lei si reprezinta prejudiciu datorita faptului ca, asa cum am demonstrat pe parcursul prezentului rechizitoriu, a fost vorba de lucrari neefectuate, efectuate partial, de proasta calitate, sau suprapuse cu alte lucrari”(f. 91 R).
Acuzarea nu a luat deloc in calcul pretul materialelor si al executiei nici macar in privinta lucrarilor pe care ea insasi le-a constatat ca fiind realizate (chiar partial, de proasta calitate sau suprapuse). Modul simplist si nediferentiat in care a fost tratata chestiunea prejudiciului in cursul urmaririi se afla in legatura cu RAPORTUL DE CONSTATARE TEHNICO-STIINTIFICA FINANCIARA INTOCMIT DE SPECIALISTUL LAURENTIU HANGANU (...) Examinarea in concret a raspunsurilor a condus instanta la convingerea ca dl. Laurentiu Hanganu nu a ierarhizat corespunzator din punct de vedere juridic informatia vehiculata si nu a inteles aplicabilitatea in speta a HG 226/2003.
Practic toate constatarile sunt legate de aceasta eroare, iar aceasta, la randul ei, a fost preluata in rechizitoriu. (...)
Este de remarcat modul inadecvat, predominant confuz, de expunere a constatarilor si concluziilor. Desi s-au stabilit 20 de obiective raportul cuprinde peste 50 de constatari, paragrafele sunt folosite deficitar, in continutul raportului sunt dificil de distins constatarile de raspunsurile propriu-zise la obiective. Raportul „se completeaza”, printre altele, cu raportul de control al Camerei de Conturi Vrancea (f. 283 vol. 3 dup) din care se inspira si pe care se bazeaza. Acest raport a fost ulterior desfiintat in mod irevocabil de instanta administrativa (imprejurare esentiala care va fi analizata distinct).
In concluzie raportul de constatare tehnico-stiintifica financiara intocmit de catre specialistul Laurentiu Hanganu nu este in masura sa dovedeasca in mod credibil existenta prejudiciului. Raportul nu este adecvat nici pentru sustinerea unei acuzari temeinice si cu atat mai putin pentru rigorile stabilirii adevarului. Intregul efort de interpretare a fost concentrat in sensul acuzarii astfel ca si situatiile favorabile, macar in parte inculpatilor, au fost retinute impotriva acestora (efectuarea, potrivit raportului, a unor lucrari partiale sau necorespunzatoare calitativ)".
II.Faptele lui  Oprisan
"Procurorul a retinut in sarcina inculpatului OPRISAN MARIAN crearea unei pagube de peste 1 milion de euro, adica intreaga suma alocata programului prin contractul de imprumut subsidiar.
Astfel cum s-a argumentat in precedent paguba a fost stabilita de acuzare in mod simplist si global pornind de la premise juridice eronate („transportul rutier pe raza comunelor in cauza nu a fost imbunatatit cu nimic, iar cele cateva drumuri care s-au executat au revenit la starea lor anterioara, motiv pentru care este evident ca intreaga suma alocata a fost cheltuita irational, nejustificat si constituie paguba - f. 84, 85 din R ”). S-a facut trimitere la raportul de constatare tehnico-stiintifica financiara intocmit de specialistul Laurentiu Hanganu din cadrul DNA caruia i s-a alocat o sectiune speciala (f. 73 - 78 din R). Raportul este nefondat si lipsit de credibilitate. (…)
Daca, ipotetic, toate sustinerile acuzarii referitoare la neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a atributiilor legale ale inc. OPRISAN MARIAN ar fi adevarate, acestea nu pot conduce la retinerea unei pagube patrimoniale concrete.
De pilda, neverificarea de catre Presedintele CJ Vrancea a personalului din subordine nu este apta in sine sa produca vreo paguba asemenea celei in cauza. De altfel, inc. OPRISAN MARIAN nici nu avea aceasta obligatie legala ci doar aceea prev. de art. 115 din Lg nr. 215/2001 care este diferita ca si continut („Presedintele consiliului judetean raspunde de buna functionare a aparatului propriu de specialitate pe care il conduce si il controleaza. Coordonarea unor compartimente din aparatul propriu de specialitate va fi delegata vicepresedintilor sau secretarului general al judetului, prin dispozitie”).
Nici nederularea fondurilor programului prin Trezoreria Statului nu este apta in sine sa produca vreo paguba. Dar, nici in acest caz inc. OPRISAN MARIAN nu ii revenea o atare obligatie intrucat potrivit art 10.10 din contractul de imprumut subsidiar „Directia Generala Economica si de Buget va vira sumele in valuta intr-un cont special al Agentiei de Implementare, deschis la aceeasi banca la care exista si contul special al MTCT pentru proiect”. Nici neluarea masurilor pentru aprobarea investitiei de catre CJ Vrancea (dar ar fi existat posibilitatea neaprobarii acesteia, adica a respingerii imprumutului ?) nu a produs vreo paguba. Si asa mai departe. Din nou: eventualul prejudiciu se putea calcula scazand din pretul materialelor si al lucrarilor platit de CJ Vrancea pretul materialelor puse in opera si al lucrarilor realizate efectiv si corespunzator din punct de vedere calitativ. Eventuala diferenta ar fi reprezentat costul materialelor nepuse in opera insa platite si lucrarile neefectuate sau efectuate necorespunzator dar platite integral.
Insa, asa cum am aratat la sectiunea II a considerentelor, in lipsa unei expertize in constructii drumuri si poduri efectuata la scurt timp dupa finalizarea programului, calculul diferentei relevante este imposibil.
Pentru aceste considerente instanta, in baza art. 396 al 5 C.p.p. rap. la art. 16 lit. b C.p.p. va achita inculpatul OPRISAN MARIAN sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 2481 C.pen.1969 cu referire la art. 132 din O.U.G. nr. 43/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. 1969.(...)
La pct. C din rechizitoriu (Achizitie Complex Caprioara)
Analizand fondul acuzatiei instanta retine ca procurorul nu a indicat in mod exact care sunt imprejurarile necorespunzatoare adevarului ori care sunt datele sau imprejurarile omise cu stiinta din cuprinsul adresei depuse la f. 175 vol. 40 dup. Adresa a fost inregistrata la MAI la data de 19.10.2004 si a fost semnata de inculpatul OPRISAN MARIAN si de prefectul George Baesu (fata de acesta nu s-au emis acuzatii). De fapt in rechizitoriu se sustine ca adresa ar fi falsa pentru ca in adresa se solicita alocarea sumei totale de 17 miliarde ROL (6 miliarde pentru CJ Vrancea, 4 miliarde pentru CL Racoasa si 7 miliarde pentru CM Focsani) „in vederea asigurarii finantarii unor obiective de investitii aflate in derulare”, in conditiile in care scopul pentru care s-a solicitat alocarea sumelor pentru CJ Vrancea si anume achizitionarea complexului Caprioara (denumirea obiectivului de investitii fiind in adresa aceea de „achizitia unor imobile pentru functionarea serviciilor publice de interes judetean si comunitar”) nu s-ar fi aflat in derulare. Insa chiar in rechizitoriu se arata ca la data emiterii adresei pretins false fusese intocmit de catre inculpata TEODORESCU VALERIA un referat datat 4.10.2004, prin care se solicita aprobarea propunerii de achizitionare a Complexului „Caprioara”, in vederea repunerii acestuia in circuitul de alimentatie publica in vederea obtinerii de venituri (f. 97 R), referat care a fost aprobat de inculpatul OPRISAN MARIAN (vezi fila 176, vol. 40). Deci achizitionarea Complexului Caprioara se afla in derulare intrucat din punct de vedere administrativ o astfel de investitie presupunea preexistenta unui referat aprobat de presedintele consiliului judetean. Oricum este irelevant daca achizitia se afla in derulare sau nu cata vreme in cuprinsul adresei a fost detaliat mai precis obiectivul: „achizitia unor imobile pentru functionarea serviciilor publice de interes judetean si comunitar”.
Cat priveste scopul achizitionarii complexului, respectiv in vederea repunerii acestuia in circuitul de alimentatie publica in vederea obtinerii de venituri, astfel cum a solicitat inculpata TEODORESCU VALERIA in referatul supus aprobarii inc. OPRISAN MARIAN, sau pentru functionarea serviciilor publice de interes judetean si comunitar, astfel cum s-a solicitat in final prin adresa, acesta atesta existenta unui proces decizional in care presedintele consiliului judetean si-a impus viziunea. (…)
Achizitionarea Complexului Caprioara s-a inscris in mod corect la categoria “cheltuieli neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar”. Aceasta deoarece din publicatiile de vanzare intocmite de Federalcoop Vrancea pe parcursul anilor 2003-2004 (f. 519 - 533 vol. 40 dup) si din declaratiile date de martorele Nichita Erselia (fosta presedinta a Federalcoop Vrancea, f. 346 - 348 vol. 40 dup, f. 489 vol II dosar instanta) si Anghene Marinela (f. 349 vol. 40 dup) reiese ca doar in toamna anului 2004 Centrocoop a fost de acord cu scaderea substantiala a pretului complexului. Aceasta in conditiile in care complexul era scos la vanzare inca din anul 2002 si a existat doar o singura oferta (4 milioane ROL - f. 96 din R), oricum cu mult sub pretul evaluat de catre vanzator. Cumpararea s-a facut ulterior de CJ Vrancea cu aprox. 18 miliarde ROL. Deci, avand in vedere ca achizitionarea complexului a devenit oportuna abia in toamna anului 2004, adica in mod neprevazut in cursul exercitiului bugetar, sumele alocate CJ Vrancea au fost solicitate si acordate in mod legal si temeinic.
Nu in ultimul rand trebuie mentionat ca adresa pretins falsa nu reprezinta altceva decat completarea unui formular tipizat. A se vedea in acest sens modelul de adresa de la f. 203 vol. 40 dup care cuprinde inclusiv exprimarea „in vederea asigurarii finantarii unor obiective de investitii aflate in derulare” reprosata inc. OPRIsAN MARIAN.(...)
Potrivit rechizitoriului folosul obtinut de inc. OPRISAN MARIAN, „adevaratul substrat” al investitiei (f. 105 R), l-ar fi constituit punerea in valoare a terenurilor acestuia si ale membrilor familiei sale situate in proximitatea Complexului Caprioara. Pentru a argumenta aceasta acuzatie procurorul s-a bazat pe informatii „de notorietate si comentate pe spatii ample de catre diverse organe de presa si posturi de radio”(f. 106 R) potrivit carora, la vremea respectiva, in Crangul Petresti, in care este situat si Complexul Caprioara, urma sa se edifice asa-numitul ”Disneyland Focsani”, proiect abandonat ulterior. Speculatiile de presa de la care porneste acuzarea sunt amplificate prin aprecieri asupra oportunitatii achizitiei, care depasesc competentele legale ale procurorului. Si constatarea nulitatii absolute a Hotararii nr 100/12.11.2004 a CJ Vrancea prin care s-a dispus rectificarea bugetului consiliului judetean (f. 108 R) depaseste competenta legala a procurorului.
Se incalca din nou prev. art. 126 al.1 din Constitutia Romaniei (in acelasi sens a se vedea sectiunea II pct. E al considerentelor) procurorul substituindu-se (din nou) instantelor judecatoresti, care sunt singurele in masura sa anuleze sau sa constate nulitatea unui act administrativ. Este cunoscut ca si in cazul unei nulitati care intervine ope legis este nevoie de o statuare judecatoreasca. Or, nicio instanta nu a s-a pronuntat asupra Hotararii nr 100/12.11.2004 a CJ Vrancea, motiv pentru care aceasta se bucura de prezumtia de legalitate a oricarui act administrativ.
In sustinerea acuzatiei s-a mai facut referire si la Hotararea nr 100/27.02.2003 a CJ Vrancea, la adrese si note de informare emise de aceeasi institutie (f. 235, 240, 241, 609 vol. 40 dup). Din toate acestea rezulta ca CJ Vrancea a efectuat demersuri pentru trecerea suprafetei de 117, 76 ha padure si constructii situate pe raza com. Vanatori, jud. Vrancea din proprietatea publica a statului in domeniul public al Judetului Vrancea in scopul amenajarii unui parc natural de agrement si recreere.
Sustinerea ca achizitionarea de catre CJ Vrancea a Complexului Caprioara ar avea o legatura ilicita cu initiativa CJ Vrancea de amenajare in Crangul Petresti a unui parc natural, care la randul sau ar fi legata de asa-numitul proiect ”Disneyland Focsani” reprezinta o simpla speculatie. Aceasta deoarece proiectul nu s-a realizat. Prin urmare terenurile inculpatului si ale familiei sale nu s-au apreciat.
In consecinta, prin achizitionarea Complexului Caprioara inc. OPRISAN MARIAN sau familia acestuia nu au dobandit nicio suma de bani, niciun bun sau folos. Cu atat mai putin bani, bunuri sau foloase necuvenite. Achizitia complexului s-a facut la un pret convenabil pentru CJ Vrancea – 17, 850 miliarde lei, cu 20% mai scazut fata de pretul stabilit de catre vanzator in urma evaluarii – 22, 460 miliarde lei.
Pentru aceste considerente, vazand neintrunirea elementelor constitutive, instanta, in baza art. 396 al 5 C.p.p. rap. la art. 16 lit. b C.p.p., va achita inculpatul OPRIsAN MARIAN sub aspectul savarsirii infractiunii de utilizare a subventiei in alte scopuri prev de art.10 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin 2 C.pen.1969.(...)
Lipsa pagubei
Prin rechizitoriu s-a retinut in sarcina inculpatului OPRISAN MARIAN ca prin achizitionarea Complexului Caprioara „a reusit sa obtina un avantaj patrimonial, atat in folosul FEDERALCOOP Vrancea, cat si a sa personala, prin punerea in valoare a terenurilor aflate in proximitatea complexului turistic”.
Si in acest caz (ca si la sectiunea II E) potrivit acuzarii paguba o reprezinta intreaga suma de bani platita pentru achizitionarea Complexului Caprioara (f. 109 R). Pentru a ajunge la aceasta concluzie procurorul, cu incalcarea art. 126 al 1 din Constitutia Romaniei (“Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”), a constatat nulitatea absoluta a Hotararii nr 100/12.11.2004 a CJ Vrancea prin care s-a dispus rectificarea bugetului consiliului judetean. A mai constatat procurorul lipsa unei cauze licite si lipsa elementului consimtamant derivata din lipsa unei hotarari a CJ Vrancea, contractul fiind „nul de drept” (f. 109 R). in continuare s-a aratat ca “nici elementul consimtamant nu subzista, intrucat invinuitul DIACONU MIRCEA nu a avut dispozitie scrisa si speciala din partea invinuitului OPRISAN MARIAN (vezi art. 118 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 si art.17 alin. 3 din O.U.G. nr. 45/2003), care la randul sau nu a avut o hotarare de consiliu judetean. Nici in acest caz, platile nu au urmat procedura controlului financiar preventiv propriu, normele incalcate fiind aceleasi ca si la fapta descrisa anterior.”
Deci la fel ca si in cazul prejudiciului retinut la pct. A si B din rechizitoriu si prejudiciul retinut la pct. C este stabilit global, nu printr-un calcul economic propriu-zis, ci ca urmare a unor rationamente juridice si de oportunitate eronate, emise de procuror cu depasirea competentelor sale legale. Judecata reitereaza ca instantele judecatoresti sunt singurele in masura sa anuleze sau sa constate nulitatea contractelor. Este cunoscut ca si in cazul unei nulitati de drept, care intervine ope legis, este nevoie de o statuare judecatoreasca. Or, nicio instanta nu a s-a pronuntat in sensul conferit de catre acuzare. Dimpotriva, prin Sentinta Civila nr. 72/23.12.2010 pronuntata in dos nr 4770/110/2008 al Tribunalului Bacau - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ (f. 414- 433 vol II dos inst) ramasa irevocabila prin Decizia Civila nr. 4770/110/26.06.2008 a Curtii de Apel Bacau, Sectia a II a Civila si de Contencios Administrativ si Fiscal (f. 434 vol II dos inst) a fost respinsa ca nefondata actiunea prin care Camera de Conturi a Judetului Vrancea a investit instanta cu incheierea la care face referire acuzarea (f. 109 R). Prin urmare premisele juridice de la care a pornit procurorul au fost gresite.
La data de 05.09.2007 a fost incheiat in forma autentica contractul de vanzare-cumparare al Complexului Caprioara, data la care acesta a intrat in proprietatea Consiliului Judetean Vrancea operand transferul de proprietate de la Federalcoop (f. 309 vol. 4 dosar instanta).
In aceste conditii cum ar putea sa constituie paguba aducerea in patrimoniul CJ Vrancea a Complexului Caprioara, avand in vedere ca achizitia s-a facut la un pret convenabil ? Adica cu 17, 850 miliarde lei, pret cu 20% mai scazut fata de cel stabilit de catre vanzator – 22, 460 miliarde lei.
La aceasta intrebare specialistul Tataru Dumitru nu da un raspuns economic, care ar fi fost propriu pregatirii sale (f.338 vol 1 dos inst) si conform atributiilor sale legale. Potrivit art. 113 al 2 Cpp 1969 „celui insarcinat cu efectuarea constatarii nu i se pot delega si nici acesta nu-si poate insusi atributii de organ de urmarire penala sau de organ de control”.
Or, nu a fost respectat textul legal cata vreme specialistul Tataru Dumitru se pronunta masiv asupra unor aspecte exclusiv juridice, care exced pregatirii sale: legalitatea solicitarii de aprobare de catre guvern a sumei de 3 miliarde din fondul de rezerva (f. 540 - 542 vol. 40 dup), legalitatea procesului – verbal de negociere si a contractului de vanzare – cumparare (f. 553 - 555 vol. 40 dup), legalitatea sedintelor CJ Vrancea cu interpretari ale stenogramelor si erori asupra cvorumului necesar (f. 547 - 558 vol. 40 dup), etc.Revenind la presupusa paguba ce s-ar fi produs prin achizitionarea Complexului Caprioara se observa ca in tot cuprinsul raportului de constatare intocmit de specialistul Tataru Dumitru (f. 536 – 578 vol. 40 dup si anexele din continuare) nu se indica o suma care ar fi reprezentat - sa spunem, urmarind logica acuzarii - o eventuala diferenta intre pretul platit de CJ Vrancea si valoarea reala a complexului. Nici nu se putea indica o astfel de suma pentru ca specialistul Tataru Dumitru nu a procedat la o evaluare propriu-zisa a complexului. Nu s-a deplasat la fata locului pentru a inventaria hotelul, restaurantul, piscina, sala multifunctionala, racordul termic, cele doua centrale termice si alte numeroase componente ale complexului ori pentru a stabili gradul de uzura al acestuia. De fapt specialistul a omis sa intreprinda tocmai ceea ce se referea strict la specializarea sa economica. (…)
Situatia este similara cu cea a raportului de constatare tehnico-stiintifica financiara intocmit de specialistul Laurentiu Hanganu pe care s-a sprijinit acuzarea pentru a dovedi asa zisul prejudiciu de la pct. A si B din rechizitoriu. Asa cum specialistul Laurentiu Hanganu nu a calculat efectiv presupusul prejudiciul rezultat din lucrarile de pietruire, iar in lipsa unei expertize in constructii drumuri si poduri nici nu putea face a acest calcul, nici specialistul Tataru Dumitru nu a determinat economic presupusa paguba, iar in lipsa unei evaluari efective a Complexului Caprioara nici nu putea face a acest calcul. Ambii specialisti „au determinat prejudiciul” in urma unor constatari juridice ce depasesc limitele competentelor lor legale.
Este greu de inteles ratiunea pentru care, incalcand prev. art. 113 al 2 Cpp 1969, organele de urmarire penala au procedat mai intai la delegarea catre alte persoane a unor atributii de organ de urmarire penala sau de organ de control pentru ca ulterior sa le preia gata exercitate de persoane care pur si simplu nu au calitatea pretinsa de lege si anume aceea de „specialisti cu inalta calificare” (cum obliga art. 11 al 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002) sau nici macar aceea de „specialisti” (cum obliga art. 112 Cpp 1969), in raport cu materia in care se pronunta. (…) Deci domnul Tataru Dumitru are o anumita specializare in domeniul economic insa nu are niciun fel de studii juridice. Cu toate acestea, in proportie de peste 95%, raportul de constatare se refera la aspecte de natura juridica. Constatarile din raport au fost preluate de catre procuror (f.103, 104 R). In mod evident daca specialistul nu a fost in masura sa determine din punct de vedere economic presupusa paguba, nici procurorul nu a fost in masura sa faca acest lucru.
Deci paguba, care este un element de natura materiala si patrimoniala, nu a fost determinata nici macar de catre acuzare. In schimb atat in raport cat si in rechizitoriu se fac consideratii ample cu privire la un aspect care, in lipsa pagubei, nu intereseaza din punct de vedere penal: oportunitatea investitiei.
Procurorul preia constatarile si concluziile specialistului Tataru Dumitru potrivit carora achizitia ar fi fost inoportuna, iar de „utilizarea ineficienta a fondurilor este responsabil presedintele Consiliului Judetean Vrancea (vezi fila 563, vol. 40)”. Specialistul Tataru Dumitru si-a motivat utilizarea ineficienta a fondurilor cu urmatoarele: complexul costa in total 17,85 miliarde lei, era nefunctional, necesita cheltuieli cu paza, avea grad ridicat de uzura (f. 563 vol. 40 dup). Desi s-a facut referire la raportul de evaluare intocmit la cererea vanzatorului, aceasta s-a facut numai pentru a motiva asa-zisa utilizare ineficienta a fondurilor.
Nu a fost tratat corespunzator un aspect esential: pretul. Pretul de la care evaluatorul a recomandat valoarea de pornire a licitatiei a fost de 22.050.000 mii lei (22, 050 miliarde lei). (...)
In concluzie prin achizitionarea Complexului Caprioara CJ Vrancea a dobandit la un pret avantajos un activ patrimonial care dupa identificarea surselor de finantare poate intra in circuitul public. In aceste conditii si sustinerile referitoare la utilizarea ineficienta a fondurilor/oportunitatea investitiei sunt lipsite de temei.
Marian Oprisan despre Traian Basescu
In motivarea sentintei se regasest un pasaj in care Marian Oprisan il aduce in discutie in fata instantei pe fostul Presedinte al Romaniei, Traian Basescu, despre care sustine ca s-ar afla in spatele dosarului “Caprioara”: “Inculpatul OPRISAN MARIAN a declarat ca dosarul de fata constituie o rafuiala politica incepand chiar de la sesizarea Curtii de Conturi, care a fost facuta de adversarii sai politici. A mai aratat inculpatul ca fostul presedinte Traian Basescu si-a manifestat interesul politic pentru dosarul de fata exprimandu-se, in cursul unei declaratii de presa din iulie 2005, ca „singura stare de urgenta a lui Marian Oprisan este la DNA” (f. 73 - 76 vol I dosar instanta). Din inregistrarea existenta pe suportul optic depus de inculpat in vol. VI al dosarului instantei (care poate fi urmarita si la adresa https://www.youtube.com/watch?v=PtDWtvlaTT8) rezulta ca afirmatia fostului Presedinte al Romaniei este reala, cu diferenta ca acesta s-a exprimat „la PNA” si nu „la DNA”. Instanta nu este in masura sa confirme sustinerile inculpatului, insa este cert ca afirmatia mentionata nu a fost facuta in exercitarea vreuneia din atributiile constitutionale ale Presedintelui Romaniei, mai ales in conditiile in care urmarirea penala impotriva inculpatului OPRISAN MARIAN a fost inceputa abia ulterior, la data de 5 octombrie 2005”.

Nu avem SPITALE suficiente în România! Milioane de români sunt BOLNAVI de cancer și hepatită


POSTAT: 19 Aprilie 2015, Ora 12:15

Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății, a vorbit, într-o emisiune TV la B1, despre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc și riscurile pentru România, în cazul în care nu vor fi luate măsuri urgente.

  • Nicolae Bănicioiu
Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a declarat că "nu este foarte bine în România", referindu-se atât la starea sistemului sanitar, în întregul său, cât și la "patologia extremă și mare", aflată în continuă creștere.
În țara noastră există 430 de spitale de stat și alte câteva zeci de spitale private. Despre toate acestea ministrul Bănicioiu a precizat că sunt insuficiente pentru a trata calitativ pacienții din România. "Nu sunt suficiente pentru ce avem nevoie azi în România. Patologia este în creştere. Avem în momentul de faţă 650.000 de bolnavi cu hepatita C", a spus ministrul Sănătății. Cifrele făcute publice sunt mai mult decât alarmante: 500.000 de români suferă de cancer și alte 2,1 milioane sunt bolnavi de hepatita B și C. "Per ansamblu, calitatea serviciilor este bună, în sensul că reuşim să gestionăm toată această patologie extremă și mare pe care o are România. Deci reuşim să gestionăm de la  urgenţa de cod roşu, până la oncologie şi cazuri de recuperare. Asta nu înseamnă că întotdeauna pacientul este mulţumit", a declarat Bănicioiu, precizând să sistemul nostru sanitar este la un nivel mediu, nu dezastruos.

ÎNMORMÂNTAREA MARIOAREI ZĂVORANU, AMÂNATĂ! Ce a făcut Oana Zăvoranu


POSTAT: 19 April 2015, Ora 12:46

Marioara Zăvoranu trebuia să fie înmormântată astăzi, la ora 13.00, în cimitirul Eternitatea, alături de soții ei, dar slujba a fost amânată.

Oana Zăvoranu trebuia să ajungă la cimitir în jurul orei 12.30, dar se pare că nu a apărut și a transmis, prin intermediul unor cunoscuți prezenți deja la capelă, ca a amânat înmormântarea Marioarei.
Astfel, femeia va fi înmormântată la ora 16.00.
DE CE A MURIT MARIOARA ZĂVORANU
”Pacienta a murit azi-dimineață la ora 9.30, cauza oficială a morții fiind insuficiență renală decompensată. De două zile, Marioara Zăvoranu era ventilată mecanic și se afla la terapie intensivă. Starea sănătății ei s-a înrăutățit în ultimele zile, după de înainte de Paște se simțea bine. Chiar am luat în calcul să petreacă Paștele acasă. Din păcate, 10% dintre persoanele care au insuficiență renală mor, deoarece e o boală care ajunge să distrugă, pe rând, și celelalte organe. În cazul Marioarei Zăvoranu, ca și la oricare alt pacient internat în spital, s-a încercat resuscitarea, dar fără nici o șansă de reușită. Din păcate, organismul ei nu a mai rezistat”, ne-a declarat în exclusivitate medicul Ioanel Sinescu de la spitalul Fundeni.


Citește și:

DEZVALUIRI dintr-un mega-dosar de coruptie! Visul sefilor de la UMF Iasi a fost ruinat!



• Toti visau ca vor lungi acest proces pana la adanci batraneti • Ieri, planurile conducerii de la UMF Iasi au fost spulberate • Au inceput audierile

Ieri, magistratii de la Tribunalul Suceava au trecut la audieri in dosarul de coruptie de la Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa, in care este vizat fostul rector Vasile Astarastoae si actualul rector Dragos Pieptu. Desi dosarul a fost trimis in judecata in decembrie 2011, pana acum judecatorii n-au reusit sa-i audieze pe inculpati. Abia ieri lucrurile au inceput sa se miste. S-a petrecut un lucru cu totul neasteptat in acest dosar. A avut loc un termen de judecata in urma cu trei zile, pe data de 15 aprilie, iar judecatorii au dat urmatorul termen pentru data de 17 aprilie. Este surprinzatoare aceasta graba a judecatorilor in conditiile in care de atatia ani nu s-a grabit nimeni. Pe data de 16 aprilie, cand au vazut ca nu mai pot controla situatia procesului, o parte dintre acuzatii din dosar l-au recuzat pe presedintele completului de judecata, Mihaela Bivol.

Cererea de recuzare a fost formulata de Adrian Ciureanu, fostul director de comunicare din cadrul UMF si Dan Alexandru Verner, unul dintre reprezentantii firmelor implicate in aceasta poveste. Evident, aceasta cerere a fost respinsa inainte de audierile care au avut loc ieri. Au fost audiati mai multi acuzati, termenul prelungindu-se pana spre seara. Tot acest dosar a pornit de la modul in care conducerea UMF a gestionat un proiect european privind platforma de e-Learning, o platforma care trebuia sa-i ajute atat pe profesori, cat si pe studenti. Procurorii sustin ca au fost comise fapte de coruptie atunci cand a fost construita aceasta platfoma la care a lucrat firma Maguay Impex SRL din Bucuresti. Vasile Astarastoae, fostul rector al UMF, a semnat cu buna stiinta o serie de documente false, astfel incat sa fraudeze fondurile europene alocate pentru platforma de e-Learning. Astfel, potrivit proiectului, firma Maguay Impex SRL trebuie sa sustina cursuri de instruire cu personalul din UMF care urma sa se ocupe de administrarea produselor software implementate.

Pentru aceste "servicii" de scolarizare UMF Iasi a platit 160.000 lei. Asta in conditiile in care procurorii nu au gasit elemente care sa arate ca firma Maguay Impex SRL a prestat aceste servicii. De asemenea, procurorii au stabilit ca Vasile Astarastoae stia de faptul ca firma Maguay Impex SRL nu a sustinut cursurile respective. In faza de urmarire penala Astarastoae a declarat in fata procurorilor ca nu stia de faptul ca respectivele cursuri nu s-au desfasurat. Aceasta scuza nu sta in picioare deoarece in cadrul acestui proiect Vasile Astarastoae era manager de proiect si prin urmare era obligat sa cunoasca in amanunt etapele de derulare. Mai mult, acesta era obligat sa desemneze si persoanele care urmau sa administreze produsele software din cadrul platformei de e-Learning.



Urmareste BZI.ro pe FACEBOOK.COM

Să mai și râdem... cu BANCURILE ZILEI

POSTAT: 18 Aprilie 2015, Ora 23:45

Dialog în pat: - Dragul meu, tu mă iubeşti? - Da’ tu ce crezi că fac aici, flotări?
Ion se întâlneşte cu un matematician, un economist şi un contabil şi-i întreabă: - Cât fac unu şi cu unu? Matematicianul: - Exact doi. Economistul: - Poate doi. Contabilul se uită în stânga şi în dreapta şi întreabă în şoaptă: - Cât vrei să facă?
Intră o fată drăguţă în farmacie şi întreabă: - Aveţi prezervative foarte mari? - Desigur, vreţi să cumpăraţi? - Nu, dar vă supăraţi dacă am să aştept aici până intră cineva să cumpere?
El şi ea în pat. Sună telefonul. Ea răspunde. El întreabă: - Cine a fost? - Soţul. - Atunci plec. - Stai liniştit. A zis că mai stă încă o oră, că a ieşit la o bere cu tine!
Soţia: - E bună ciorba? Soţul: - Ai chef de ceartă?
Un profesor distrat a întârziat la seminarul pe care trebuia să-l ţină. Dându-şi seama de asta, sare într-un taxi şi îi strigă şoferului: - Grăbeşte-te, grăbeşte- te! Cu viteză maximă! În timp ce taxiul rulează nebuneşte pe şosea, profesorul îşi dă seama că nu i-a spus şoferului destinaţia. - Ştii în ce direcţie te îndrepţi? - Nu, domnule, dar merg cu viteză maximă!!!
La un fotograf vin mai mulţi chinezi. Omul se gândeşte: “De ce să-i fotografiez pe toţi, dacă seamănă leit unul cu altul? O să le dau aceeaşi fotografie!”. Zis şi făcut! Când primesc pozele, unul dintre chinezi ia fotografia, se uită lung la ea şi spune: - Nu e a mea! - Cum nu e a ta?, întreabă fotograful. Nu e faţa ta? - Faţa da, dar cămaşa nu!
Când am ajuns la vârsta de pensionare, m-am prezentat la oficiul de pensionare de care aparţin. Doamna de la tejghea mi-a cerut actele, să-mi verifice vârsta. Am căutat prin buzunare, dar mi-am dat seama că le-am uitat acasă. Am spus că plec să le iau şi mă întorc mai târziu. La care doamna: “Descheiaţi-vă cămaşa!”. Am descheiat-o, şi au apărut firele de păr cărunte de pe piept. “Aceste fire cărunte sunt destule dovezi”, mi-a spus femeia şi a preluat formularele completate. Ajuns acasă, i-am povestit nevesti-mii cele întâmplate la oficiul de pensii. La care nevastă-mea: “De ce nu ţi-ai dat jos şi pantalonii? Puteai primi şi pensie de handicap!”.
- Ce fel de restaurant este acesta? Supă nu mai este, tocăniţă nu mai este, salată nu mai este! Adu-mi, te rog, paltonul! - Nici paltonul nu mai este...
Două blonde, la duş: - Dă-mi, te rog, şamponul tău! - Dar ai unul lângă tine... - Ştiu, dar ăsta e pentru păr uscat, iar eu am părul ud!
- Câinele dv. este de rasă pură? - Pură. - Are şi arbore genealogic? - Nu e nevoie, îl foloseşte pe cel din curte!

Ce creaturi mitologice ar fi zodiile


Astrele ne influențează viața și ne definesc personalitatea. Vezi cu ce fel de creatură mitologică și magică te asemeni cel mai tare, în funcție de zodia ta.
Berbec
Berbecii sunt agresivi, dominanți, puternici și mai ales încăpățânați, așa că nu este de mirare că animalul mitologic este unul fioros. Dacă te-ai născut în zodia berbec, creatura ta mitologică este vârcolacul.
Taur
Taurii au ce au cu coarnele și nu ne referim la cele puse când înșeli. Pentru că sunt încăpățânați, dar leneși și devotați, taurii au ca animal mitologic câinele Cerber. Acesta avea trei capete și păzea porțile iadului.
Gemeni
Gemenii sunt duplicitari, toată lumea știe asta, de aceea nu e de mirare că au o creatură mitologică care reflectă acest aspect al personalității lor. Nativii din zodia gemeni se transformă într-o creatură demonică, dublură malefică a unei persoane vii.
Rac
Racii sunt destul de dușmănoși și răzbunători, astfel că nu miră pe nimeni că mitologia le acordă locul unei vrăjitoare care fură suflete. Pentru că se dedică întru totul unei persoane, racii ar fi vrăjitoarea care fură sufletele celor vii pentru tărâmul de dincolo.

Leu
Leii sunt interesați de aspectul fizic plăcut, ușuratici și glumeți. Astfel, creatura lor mitologică este zâna aceea mică, cu aripi de libelulă, care șoptește vrăji de pădure în urechile îndrăgostiților care se adăpostesc de ploaie sub stejari.
Fecioară
Fecioarele sunt atât de critice cu toată lumea, încât adesea sunt luate drept morocănoase și stricători de chef. În mitologie, echivalentul nativului din zodia fecioară ar fi o harpie cu șerpi în loc de păr, care te împietrește de frică.
Balanţă
Balanțele iubesc natura și contemplarea ei, astfel încât nu este de mirare că au un omolog mitic atât de delicat și misterios. Creatura mitică potrivită pentru cei născuți în zodia balanței ar fi nimfele de peșteră, niște fecioare timide și magice, despre care lumea știe foarte puțin.
Scorpion
Scorpionii sunt senzuali și geloși, posesivi și pasionali. Pentru că în mitologie avem de unde alege creaturi sexy, scorpionii par să fie cel mai aproape de sirene. Înșelătoare și frumoase, dar răzbunătoare dacă le faci rău, sirenele vrăjesc pe toată lumea și încântă pe foarte puțini.

Săgetător
Săgetătorii sunt direcți, agili, plini de energie și curajoși. Creatura mitică potrivită firii lor aprige dar binevoitoare sunt centaurii. Jumătate om, jumătate cal, centaurul iubește mișcarea în aer liber și are mulți prieteni, cu care se joacă prin pădure.
Capricorn
Capricornii sunt păsări rare: misterioși, magici dacă le intri în grații, fideli și obsedați de perfecțiune, mai ales dacă este vorba de o sarcină pe care o au de îndeplinit. Creatura lor mitologică este pasărea phoenix, cu aripi din pene de foc, care trăiește puțin dar intens și renaște din cenușa proprie.
Vărsător
Vărsătorii se raportează mult la alții și depind de imaginea lor în fața altor persoane. Pentru că sunt atât de dependenți de iubirea și prietenia celor din jur, ei se asemănă cu vampirii. Asemeni acestor creaturi străvechi, nativii zodiei se hrănesc cu seva vitală a celor din jurul lor.
Peşti
Peștii sunt destul de nevinovați și au o imagine pozitivă în horoscop, dar asta nu înseamnă că nu au și o latură întunecată. Creatura mitologică asemănătoare nativilor din zodia pești este sânziana, un fel de zână rea sau vrăjitoare a pădurii, care ademenește feciorii cu dansul ei sexy și apoi le ia mințile cu vrăjile ei.
Sursa foto sirenă: Shutterstock

A-nceput feeria în poienile cu narcise! Iată trei destinații unde te poţi bucura de priveliştea incredibilă a miilor de flori şi de mirosul lor

O destinaţie excelentă de weekend o reprezintă, în această perioadă, poienile cu narcise. Monica Gheorghiu, consultant Turism Club, ne spune unde găsim aceste întinderi feerice de flori albe şi galbene, cu miros îmbătător.

Dumbrava Narciselor este situată în satul Vad, comuna Şercaia, judeţul Braşov. Zona se află la circa 60 km de Braşov şi e numită de localnici Pădurea Vadului.
Poiana de aici face parte dintr- o arie protejată şi se pare că este cea mai mare rezervaţie naturală de narcise din Europa, totalizând 400 de hectare. Se întinde pe câteva coline, la marginea unei păduri de stejari.
Anual, în luna mai, aici are loc Festivalul Narciselor, menit să promoveze protejarea florilor, însă de fiecare dată, sărbătoarea se încheie cu distrugerea lor. Poiana cu narcise de la Tecseşti e tot rezervaţie naturală. Este accesibilă din DN1 Alba-Iulia - Aiud, pe valea Gâlzii. Când te apropii de satul Tecseşti, vezi colinele acoperite pe vârfuri de păduri de fag.
Fostele păşuni, prea puţin folosite în ultimii ani din cauza scăderii numărului de vite, au început a fi smălţate, din ce în ce mai mult, de narcise stelate. Poiana cu narcise Negraşi se află în lunca râului Dâmbovnic, în comuna Negraşi, şi e cea mai sudică poiană cu narcise a României.
Negraşi este în sudestul judeţului Argeş, la 45 km de municipiul Piteşti şi la 30 km de Costeşti. Aceasta este rezervaţie naturală de pe la 1966. Şi aici se organizează, în prima duminică din mai, Festivalul Narciselor, sărbătoare în urma căreia, din păcate, toate florile dispar de pe câmp...

Cătălin Tolontan, despre greșeala fatală a lui Băsescu, ieri la Realitatea TV


Cătălin Tolontan a scris pe blogul său, referitor la prestația lui Traian Băsescu, de ieri seară, când a fost invitat la Realitatea Tv, că atunci când ”Traian Băsescu a pierdut diaogul, fostul președinte s-a pierdut pe sine, s-a împuținat ca lider. Așa arată emisiunile pe care noi nu le-am avut, iar el le-a pierdut!”, a scris jurnalistul pe tolo.ro.
”Excelentă prima parte a emisiunii din această seară de la Realitatea TV cu Traian Băsescu! Pentru că nici unul dintre ”moderatorii” din studio n-a avut pretenții sau revanșe, ci curiozități omenești. Chiar și conducătorul platoului, Octavian Hoandră, deși nu asta e meseria lui, și-a făcut treaba cu naturalețe. A schimbat replici fruste cu fostul președinte, acesta i le-a întors, dar și le-au pasat contondent și natural, în afara mizei dușmăniei personale. Hoandră e prieten de zeci de ani cu Klaus Iohannis, Băsescu evident că știe asta, însă au rezistat să polemizeze fără ură. Și mai buni au fost Mircea Coșea, Costi Rogozanu, Florin Poenaru și Iulian Leca.
Ei au tras de Traian Băsescu, l-au obligat să revină la motivațiile profunde ale unor decizii. Zi cu salariile, zi cu serviciile! Discuția a fost interesantă pentru că tipii n-au avut ego și n-au intenționat să monopolizeze emisiunea. Gazdele i-au adus exact genul de argumente care fostului președinte i-au lipsit o bună parte a celor 10 ani de domnie. De pildă, Leca a insistat că o declarație a șefei Înaltei Curți, care pe bună dreptate a fost remarcată de Băsescu, nu a avut loc acum, ci pe vremea mandatului său. Atunci șeful statului a tăcut că i se părea cool ca DNA, SRI și Înalta Curte să umple zările cu praful copitelor cavaleriei. Nu e OK nicidecum ca judecătorii să se declare în echipă cu procurorii, dar Leca i-a amintit că declarația e mai veche. Președintele l-a contrazis, însă interlocutorul reținuse corect.
Așa arată emisiunile pe care noi nu le-am avut, iar el le-a pierdut! Și, cînd a pierdut dialogul, Băsescu s-a împuținat pe sine ca lider. Fostul președinte crede încă, se simte asta, că o discuție e o înfruntare din care unul cîștigă și celălalt pierde. De fapt, poate că miza e nu să ai dreptate, ci să ridici nivelul dezbaterii”
 Mai mult pe tolo.ro