vineri, 24 octombrie 2014

TU ŞTII CE MAI FAC BANII TĂI? Statul a vândut acest „sediu spartan” de partid cu 110.000 de euro. Gândul a cerut în instanţă rapoartele cu care RA-APPS a stabilit pentru PSD şi UNPR preţuri de 3 ori sub cele ale pieţei

La vedere, statul susţine financiar partidele politice în România cu o subvenţie lunară de la buget căreia i se adaugă şansa închirierii, în condiţii avantajoase, a câte unui sediu în fiecare comună, oraş, judeţ sau sector din ţară. În 2013, parlamentarii au venit cu un bonus: le-au dat prin lege propriilor partide dreptul de a-şi cumpăra sediile închiriate de la stat prin negociere directă, fără concurenţă. Şi pentru că încercările de a se împrumuta pe la bănci au eşuat în ultimii ani, partidele au primit şi o alternativă avantajoasă: posibilitatea de a-şi cumpăra sediile în rate, întinse pe trei ani, cu avans de 10%, ocolind creditele. Adevărata miză au fost sediile centrale, unele dintre cele mai impozante vile din centrul Capitelei administrate de RA-APPS, în care au stat foarte mulţi ani cu chirii modice. Primul chilipir şi l-au asigurat, pe loc, partidele aflate la guvernare. Cumpărând de la RA-APPS, adică de la Guvern, PSD şi UNPR - primele înscrise la această ruletă fără perdanţi - au primit, la finalul anului 2013, o superofertă: 275 de euro, respectiv 325 de euro pe metrul pătrat construit, în nordul Capitalei, în 36 de rate de la stat. Un preţ de 2,5-3 ori ori mai mic comparativ cu cel cu care mari jucători din imobiliare precum Coldwell Banker sau Regatta au tranzacţionat, în aceeaşi perioadă, imobile în zona Kiseleff-Aviatorilor, chiar în vecinătatea sediilor PSD şi UNPR. În urma refuzului repetat al RA-APPS de a face publice rapoartele de evaluare care au parafat preţul de chilipir, Gândul a cerut în instanţă Regiei Protocolului de Stat actele şi numele evaluatorilor. În seria "Tu şii ce mai fac banii tăi?" vă arătăm astăzi care a fost diferenţa dintre preţul plătit de PSD şi UNPR şi cel al tranzacţiilor simultane ale agenţiilor imobiliare în aceeaşi zonă. Diferenţa pe care statul a trecut-o practic cu vederea, deşi s-ar fi cumulat la bugetul general. Diferenţa acoperită astfel, indirect, de fiecare dintre contribuabilii din România. În privinţa ţinerii la secret sau, dimpotrivă, a desecretizării numelor şi argumentelor celor care au înlesnit această afacere, urmează să decidă Tribunalul Bucureşti.
Foto: Mediafax Foto
PSD şi UNPR sunt, din datele obţinute de Gândul, singurele partide care au profitat până acum de legea care le permite să-şi cumpere sediile. Victor Ponta şi Gabriel Oprea au dat în numele partidelor, pentru sediile centrale luate de la RA-APPS în decembrie 2013, în centrul Capitalei, mai puţin de 330 de euro pe metrul pătrat. O analiză făcută de Gândul şi de Ziarul Financiar a relevat însă, la momentul respectiv, că preţurile vilelor istorice din zona bulevardelor Aviatorilor şi Kiseleff, unul dintre cele mai scumpe cartiere rezidenţiale din Bucureşti, erau pe “piaţa liberă” de aproape trei ori mai mari decât cele agreate în tranzacţiile PSD şi UNPR cu RA-APPS. Mai mult, însăşi Regia Protocolului de Stat a vândut, în iulie acelaşi an, deci cu doar cinci luni mai devreme, apartamente pe acelaşi bulevard, către persoane fizice, cu 1600 de euro metrul pătrat, la un preţ, aşadar, de 5 ori mai mare.
În ciuda insistenţelor publice şi în scris, ale Gândul, RA-APPS, regie aflată în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului şi a prim-ministrului, a refuzat să facă publice rapoartele de evaluare şi numele „evaluatorului independent”, aşa cum este definit în lege cel care ar trebui să dea, cu argumente, preţul de pornire al acestui tip de tranzacţii fără licitaţie. Regia Protocolului de Stat invocat existenţa unei "clauze speciale de publicitate, confidenţialitate şi responsabilitate" prin care a asigurat evaluatorul că nu va divulga aceste date "fără aprobarea scrisă şi prealabilă" a acestuia, chiar dacă informaţiile sunt de interes public. La fel au procedat şi partidele.
Gândul a găsit însă lista scurtă a celor 7 firme de evaluare cu care RA-APPS face aceste rapoarte pentru vânzarea imobilelor de protocol, selectate pe 28.05.2013 în baza unei cereri de ofertă. Raportul de evaluare este cel de la care pleacă preţul cerut de stat cumpărătorului, în acest caz partidului. Patru dintre aceste firme au o relaţie de afaceri mai veche cu RA-APPS, deţinând contracte cu statul chiar şi sub fosta guvernare. Între acestea, interesant este şi cazul firmei ROMANIAN EXPERT CONSULTING, condusă şi deţinută de Marian Dumitraşcu, soţul Elenei Dumitraşcu, inspector la Corpul de Control al Prim-Ministrului şi fosta şefă a acestuia în perioada guvernărilor Boc şi Ungureanu. Din cele 7 firme, una (Tehnic Rom Expert Consulting SRL) nu mai funcţionează, iar reprezentanţii altor patru (Romanian Expert Consulting SRL, Lero Advanced Consulting SRL, Siomax SRL şi NP Global & Partners SRL) susţin că nu au nimic de-a face cu cele două rapoarte de evaluare. Cel care, ca şi RA-APPS, invocă existenţa clauzei de confidenţialitate este Mihai Vicoveanu, directorul Fenco SRL, în timp ce Vertigo Valuation SRL nu a răspuns solicitării de a face o precizare în acest sens. Puteţi citi AICI cum au reacţionat reprezentanţii acestor firme când au fost întrebaţi despre raportul de evaluare din cazul sediilor PSD şi UNPR.
În urma secretizării de către Guvern a acestor rapoarte, Gândul a cerut în instanţă transparentizarea celor două contracte prin obligarea RA-APPS să răspundă interesului public de a da publicităţii numele şi argumentele evaluatorilor care au propus acest preţ. Primul termen, administrativ, al procesului deschis la Tribunalul Bucureşti a avut loc pe 4 septembrie.
Fiecare salariat plăteşte cel puţin 1,4 lei să acopere îngăduinţa statului faţă de PSD şi UNPR
PSD a încheiat contractul pentru achiziţionarea sediului din Kiseleff pe 16 decembrie 2013, chiar dacă, la vedere, hotărârea Biroului Permanent de a cumpăra clădirea a fost validată de Consiliul Executiv Naţional (CEx) abia pe 6 februarie. Potrivit contractului, susţine RA-APPS într-un răspuns adresat cotidianului Gândul, PSD s-a angajat să plătească 4.334.909,6 lei, echivalentul a 963.000 de euro cu un avans de 10%. Excluzând acest avans, achitat la încheierea contractului, partidul lui Victor Ponta a rămas cu o rată de 24.000 de euro lunar, timp de trei ani. Preţul acoperă achiziţionarea sediului de circa 3.500 de metri pătraţi (275 de euro/mp) cu demisol, parter, etaj şi mansardă, din şoseaua Kiseleff, nurmărul 10 şi nu depăşeşte cu mult valoarea de inventar a imobilului care era, potrivit RA-APPS, de 3.514.421,98 de lei.
Tot la 300 de euro metrul pătrat a fost evaluată şi curtea de 7.056 de metri pătraţi a sediului din Kiseleff. Cum preţul ar fi depăşit însă 2 milioane de euro faţă de cel de 960.000 de euro al clădirii, PSD-iştii au decis să nu o mai cumpere. Mai ales în condiţiile în care, prin normele adoptate în Guvern, s-a decis că terenurile aferente sediilor de partid cumpărate "vor fi concesionate pe durata existenţei construcţiei", contra unei redevenţe şi ea ţinută secretă.

Sediul PSD din Şoseaua Kiseleff, una din cele mai scumpe zone din Bucureşti. Sursa: Mediafax Foto
Nu mai puţin avantajos a negociat şi UNPR. Partidul vicepremierului Oprea a luat-o chiar înaintea PSD, încheind contractul de vânzare-cumpărare cu RA-APPS din 10 decembrie 2013.  Valoarea contractului este de 498.601,60 lei, echivalemtul a 110.000 de euro, sumă ce va fi plătită în 36 rate lunare. Preţul depăşeşte cu doar 20.000 de lei valoarea de inventar a clădirii, stabilită la 471.847,12 lei şi aduce UNPR în situaţia de a achiziţiona o vilă în trei ani cu o rată lunară de 2770 de euro.
Desfăşurat pe 2 niveluri - parter şi etaj -, sediul în care UNPR s-a mutat în 2010, în perioada în care era la guvernare cu PDL, are 170 de metri pătraţi suprafaţă construită la sol, adică aproximativ 300 de metri suprafaţă totală. În aceste condiţii, partidul lui Oprea a dat, în centrul Capitalei, în jur de 1400 de lei, adică 325 de euro pe metrul pătrat construit.

Sediul UNPR din str Gh Brătianu, nr 7, achiziţionat la preţul unui apartament de 4 camere într-un carter oarecare al Capitalei. Sursa: Mediafax Foto
Preţurile cu care cei mai importanţi jucători ai pieţei imobiliare, contactaţi de Ziarul Financiar, au vândut în primele luni ale anului, vile la doi paşi de sediile centrale ale PSD şi UNPR indică faptul că imobilele cumpărate în decembrie de cele două partide de la RA-APPS au fost subevaluate de aproape 3 ori. Detalii AICI.
Astfel, în cel mai optimist scenariu, atât PSD cât şi UNPR ar fi plătit, la preţul practicat pe piaţa liberă, de cel puţin două ori şi jumătate mai mult pentru fiecare proprietate. În acest caz, preţul sediului PSD ar fi urcat cel puţin până la 10.837.872 de lei, cu o diferenţă care rămâne practic neachitată de 6.502.303 lei. Cât despre UNPR, dacă vila în stil renascentist german ar fi fost vândută la acelaşi preţ minim al pieţei libere, ar fi costat 1.246.502 lei. Rămâne astfel o diferenţă minimă de 747.901 lei. În total, sunt 7.250.204 lei care s-ar fi putut strânge în plus la bugetul RA-APPS şi la cel de stat. Un deficit pe care rămâne să îl acopere fiecare dintre cei 5.200.000 de salariaţi câţi figurează în prezent în datele Inspecţiei Muncii. Altfel spus, 1.4 lei din partea fiecărui salariat din România.
„E un sediu spartan, în care avem nişte birouri de trei pe trei
Ca să scape mai repede de datoria la RA-APPS, Victor Ponta le-a propus PSD-iştilor o schemă de plată prin care toate judeţele au fost obligate să îşi verse în următorii doi ani cotizaţiile strânse de la membri în puşculiţa sediului. Neoficial, liderilor de filiale li s-a cerut ca fiecare PSD-ist să îşi dovedească fidelitatea faţă de partid contribuind cu "minimum 5 lei", echivalentul unui euro, iar „cine are resurse” a fost încurajat să dea mai mult în acest scop.
Schema lui Ponta ar acoperi din start 2,5 milioane din cele 3,9 pe care le mai are de dat PSD la stat, rămânând cu o diferenţă care poate fi plătită într-un an. Deocamdată însă, surse din partid au arătat pentru Gândul că aşa cum există filiale care au pus imediat în practică directiva de partid, sunt şi organizaţii judeţene care au strâns mult mai puţin decât cota de 5 lei impusă fiecărui membru. Trezorierul PSD, Mircea Drăghici, spune că, până acum, la Bucureşti nu s-a virat nimic din teritoriu, fiecărei organizaţii dându-i se un termen de doi ani pentru a strânge banii. "Primele transferuri vor veni după Anul Nou. Până atunci, rata este plătită conform contractului", a adăugat Drăghici.
Nici UNPR nu a luat în ultimele luni vreo decizie politică în sensul achitării în avans a banilor datoraţi statului. Partidul nu are însă emoţii legate de plata ratelor lunare. "Suntem un partid mic, dar cu cotizaţiile la zi. Avem membri disciplinaţi, nu cred să fie vreo problemă”, a explicat vicepreşedintele UNPR Valeriu Steriu, purtător de cuvânt al partidului. Cât despre vila din Gheorghe Brătianu, impresia deputatului este că partidul a cumpărat „un sediu spartan”, strâmt şi prea puţin funcţional. „Dar să ştiţi, e un sediu spartan, în care avem nişte birouri de trei pe trei metri. Într-adevăr, este vorba de amplasament, dar altfel, nu este un sediu spectaculos", spune Steriu.
Ce chirii plătesc partidele statului
Superoferta imobiliară de a-şi cumpăra sediile fără credite bancare, direct de la stat, în condiţii avantajoase - avans 10% şi rate întinse pe trei ani - a venit ca urmare a adoptării în Parlament a unei legi preluate de la fosta generaţie de deputaţi. La acel moment, în 2011, iniţiativa a fost a PDL, când era la putere şi făcea planuri pentru achiziţionarea sediului filialei Bucureşti. În 2013, rămas cu datorii de campanie, PDL a votat împotriva propriei idei. Au susţinut-o însă parlamentarii noii puteri şi câţiva "disidenţi" din opoziţie. Aşa a apărut Legea 48/2013, căreia Guvernul, i-a asigurat rapid, printr-o hotărâre din septembrie, condiţii rapide de aplicare.
Partidele politice au primit, în ultimii 20 de ani, cel puţin pentru sediile centrale, unele dintre cele mai impozante vile din centrul Capitelei în care au stat foarte mulţi ani cu chirii modice. PSD şi PNL s-au instalat în Kiseleff, lângă Arcul de Triumf, PDL pe Aleea Modrogan, în apropiere de sediul Guvernului, PC pe strada Muzeul Zambaccian, iar UDMR pe Alexandru Puşkin, în cartierul Primăverii.
Pentru sediul din Kiseleff PSD plătea la RA-APPS, după majorarea chiriilor în guvernarea precedentă, în 2010, 34.036 de lei, adică peste 7.700 de euro lunar. Sediului din Modrogan nr 1 al PDL, în care s-a mutat acum şi PNL, i s-a fixat o chirie de 46.290 de euro, adică 10.500 de euro, în timp ce liberalii stau în chirie în Aviatorilor, într-o clădire aflată în litigiu, cu 39.000 de lei (8.800 de euro).
Ultimul partid înfiinţat PMP-ul Elenei Udrea s-a ales, tot de la RA-APPS, cu fostul sediu al Centrului Cultural Francez din strada Nicolae Iorga nr 11, pentru care plăteşte, potrivit secretarului general Cristian Petrescu "în jur de 3.000 de euro".

Noul sediu al PMP. Foto: Octav Ganea // Mediafax Foto

Sediul PDL din Modrogan pentru care s-a propus, iniţial, legea. Sursa: Mediafax Foto

Sediul PLR, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu // Sursa: Mediafax Foto

Sediul central al PC. Sursa: Mediafax Foto

Fostul sediu al USL din zona Arcului de Triumf. Sursa: Mediafax Foto

Sediul PNL din Aviatorilor, aflat în litigiu. Sursa: Mediafax Foto
81 de bani, contribuţia oficială în 2014 a fiecărui salariat din România pentru partide. Cum îşi iau politicienii mai mult
Chiriile pot fi uşor acoperite numai cu banii pe care partidele parlamentare îi încasează lunar de la stat. Din susţinerea acordată de stat, a cărui cuantum depinde de veniturile estimate la buget, cel mai mult are de câştigat, în prezent, PSD, dat fiind faptul că alocările lunare se calculează în funcţie de numărul parlamentarilor (în proporţie de 75% din cuantum), dar şi de cel al aleşilor locali (25% din cuantum), urmat de PNL şi PDL. Fuziunea liberalilor cu democrat-liberalii, dacă se va oficializa la tribunal, va duce însă la intrarea noului PNL în capul listei.

Evoluţia în timp a acestei subvenţii arată că PSD a fost constant cel mai bine finanţat de la stat, fiind concurat între 2009 şi 2012 doar de PDL, ca urmare a unui număr similar de mandate obţinut la alegerile parlamentare din 2008.

Sumele venite de la buget nu reprezintă însă, în mod curent, adică în ani fără alegeri, decât cel mult un sfert faţă de cât primesc partidele în paralel din cotizaţii şi de multe ori mult mai puţin inclusiv decât volumul declarat al donaţiilor, în condiţiile  în România partidele nu sunt obligate să declare decât suma donaţiilor care depăşesc, luate una câte una, 8500 de lei la nivelul acestui an.
Raportat la subvenţia publică, în primele nouă luni ale anului 2014, fiecare salariat din România a susţinut din contribuţia sa partidele ncu o sumă simbolică: 0.81 de lei. Indirect însă, contractele cu statul condiţionate de comisioane politice, evaziunea fiscală, în măsura în care este tolerată de stat, folosirea presei locale şi centrale pentru propagandă „gratuită”, plătită însă în avans sau ulterior prin publicitate de stat, acceptarea unor servicii subevaluate de la companii care îşi recuperează prejudiciul, direct sau prin terţi, din contracte cu statul sunt tot atâtea forme prin care fiecare salariat din România ajută, fără să ştie, de mii de ori mai mult, partidele.


Anca Simina este redactor al ziarului Gândul

Ponta vrea să-l lase pe Băsescu fără casă de protocol

Premierul a anunţat că ar vrea ca foştii preşedinţi ai României să nu mai aibă dreptul la o locuinţă de la stat, aşa cum prevede legea în prezent, dacă au deja o locuinţă.
Premierul Victor Ponta a anunţat că vrea să modifice legea privind drepturile acordate foştilor preşedinţi, în sensul în care aceştia să nu mai primească locuinţă de la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).
"Eu cred că ar trebui să modificăm legea ca cei care au deja o locuinţă, să nu mai primească încă una de la RA-APPS", a declarat prim-ministrul.
Întrebat dacă i-a răspuns solicitării preşedintelui Traian Băsescu, referitoare la acordarea unei locuinţe de serviciu după finalizarea mandatului, Victor Ponta a spus că nu a fost formulat un răspuns, însă că nu este de acord ca cei care au deja o casă a lor să mai aibă dreptul la încă una de la stat.
"Poate că nu mai trebuie să plătim din bani publici pentru cine (va fi preşedinte - n.r.). Eu sunt prim-ministru de doi ani şi jumătate şi stau la mine acasă, nu la RA-APPS, din moment ce am locuinţă. Cred că şi domnul Băsescu, dacă ţine la binele public, poate să stea la dânsul acasă", a mai spus Ponta.
Premierul a precizat că şeful statului a trimis o cerere Guvernului prin care solicită o locuinţă de protocol după terminarea mandatului,  în baza legii prin care foştii şefi de stat au dreptul la o reşedinţă.
"Traian Băsescu a trimis o cerere de casă în urmă cu două săptămâni. Cererea este în lucru. Probabil pentru că nu am răspuns rapid la solicitare, a sărit cu ofiţerul acoperit. Nu o acord eu, Victor Ponta, ci Guvernul, în baza legii în care foştii şefi de stat are dreptul la o reşedinţă. O reşedinţă normală. Domnul Iliescu şi domnul Constantinescu, din câte ştiu eu, stau în condiţii decente. Nu o garsonieră la etajul 10, dar nici palate. Cu mine nu a discutat cu acest subiect, bănuiesc că a discutat cu cei de la RAPPS. Dacă vine o cerere semnată Traian Băsescu, sigur că aflu, aş fi nostim să spun că nu ştiu. Nu ştiu când va decide Guvernul, când se mută domnul Băsescu, poate se mută mai devreme", a spus Victor Ponta, la RTV.
Potrivit legii 406/2001, privind acordarea unor drepturi celor care au fost şefi de stat, un fost preşedinte are dreptul la o locuinţă de protocol, cu destinaţia reşedinţă, plus un spaţiu de cabinet de lucru, consilier şi secretar. Mai mult, în baza aceleiaşi legi, un fost preşedinte mai are dreptul şi la un autotorism, pază şi protecţie asigurată de SPP, plus o indemnizaţie de75% din salariul unui preşedinte.



Sorina Ionaşc este redactor al ziarului Gândul

Domnule viitor preşedinte, nu vreau să-mi daţi un job, nici bani, nici casă de la stat. Vă cer un singur lucru şi aveţi votul meu

Mi-aţi luat libertatea de mişcare. Ca să îmi văd părinţii care stau în nordul ţarii, merg cu trenul 7-8 ore. Îmbătrânesc săracii. Şi mi-aţi luat dreptul de a-i vedea măcar la câteva săptămâni.
Foto: Remus Achim
Nu vreau să-mi daţi loc de muncă. Şi nici casă „de la stat". Şi nici ajutoare sociale.
De la dumneavoastră îmi doresc să îmi garantaţi LIBERTATEA, BUNĂSTAREA, FERICIREA.

Domnilor candidaţi, nu ştiu cui voi da votul meu.
Ştiu doar că am să merg la urne şi în turul 1 şi în turul 2.
Mai aveţi două săptămâni să îmi câştigaţi încrederea.

"Dar când ţi-a luat cineva libertatea dupa 1989?" - mă veţi întreba dumneavoastră, politicienii.

"În fiecare zi din ultimii 25 de ani", am să vă răspund eu.
Mi-aţi luat libertatea de mişcare. Ca să îmi văd părinţii care stau în nordul ţarii, merg cu trenul 7-8 ore. Îmbătrânesc săracii. Şi mi-aţi luat dreptul de a-i vedea măcar la câteva săptămâni. Dacă ar circula trenurile cu 100 de kilometri la oră, aş ajunge acasă în 4 ceasuri. Dumneavoastră, politicienii, aţi ales să mă întoarceţi mult înainte de Al Doilea Război Mondial, să mă mişc cu 49 de km/h în 2014, pe calea ferată. Aflu că vom abandona 30% din linii, „pentru că nu e rentabil” sa le mai ţinem.

Îmi veţi spune că pot să merg cu maşina.
Am să vă răspund că niciodată nu aţi avut bani de autostrăzi şi că pe şosele, la familia mea, tot in 6-7 ore ajung. Şi că drumurile noastre s-au transformat în cimitire pline de cruci pe margini. La fiecare 4 ore, un român a murit în accidente în 2012. Tot timpul aţi avut fonduri - din banii mei - pentru astupat nişte gropi la suprapreţ, prin firmele numiţilor dumneavoastră „de la judeţ” care vă sponsorizează campaniile electorale.

Îmi veţi spune că există avion.
Iar eu am să vă răspund că un bilet dus-întors e câteodată mai scump ca un drum până în Paris. Sau că pentru a ajunge într-un week-end la Sibiu, trebuie să faci escală în Viena la dus şi la Munchen la întors. Nu e o glumă, deşi pare (întrebaţi la TAROM). Ştiu, dumneavoastră mergeţi în coloană, cu antemergător şi girofar.

Mi-aţi luat libertatea de a spera. Vreau ca viitorul meu preşedinte să mă ajute să nu mai spun atât de des, lipsit de vlagă „totul e degeaba/ totul e pierdut/ poporul ăsta e blestemat/ ţara asta nu  mai are nicio şansă, a picat pe mâna mafioţilor, hoţilor şi tupeiştilor/ trebuie să plec afară".

Mă veţi întreba „dar când ţi-am luat noi bunăstarea?"

Am să vă răspund: „Mi-aţi luat bunăstarea de fiecare dată când, în ultimii 25 de ani, am fost nevoit să dau bani la spitale, să-mi cumpăr medicamente, să contribui la fondul clasei, într-o ţară în care sănătatea şi învăţământul sunt gratuite".

Mi-aţi luat bunăstarea şi aţi vândut-o pe bani grei, când aţi luat imprimante de 4 ori mai scumpe, mascând şpăgile pe care le rostogoleaţi de la un partid la altul, peste guvernări, dosind comisioanele în firme off-shore.

Sau când aţi „achiziţionat” mănuşi chirurgicale chinezeşti la licitaţii trucate, drenând banii din sistem către căpuşele partidelor dumneavoastră.

Mi-aţi luat bunăstarea când, în loc să informatizaţi sistemele de plată a impozitelor, aţi angajat tăietori de chitanţe care se comportă, de peste ghişeu, ca stăpânii mei. Vorbesc despre pervazul ăla amârat din sălile care miros a comunism, în faţa căruia eu trebuie să stau plecat, să vorbesc prin geam, umil, în faţa Dumnezeului de peste tejghea, plătit din banii mei.

Şi mi-aţi mai luat bunăstarea când inspectorii dumneavoastră fiscali s-au purtat ca tigrii cu mine pentru că am întârziat impozitul pe apartament - blocându-mi conturile - şi ca mieluşeii cu marii evazionişti, cu sute de milioane de euro pagubă la buget. Ei au „trecere” la mai marii zilei.

Mi-aţi luat bunăstarea de fiecare dată când aţi inventat o taxă, un bir nou, doar ca să aveţi din ce fura mai mult.

Sau atunci când mi-aţi modificat legile de atâtea ori, încât am abandonat ideile mele de afaceri pentru că îngropaţi orice iniţiativă cu ordonanţe multe, date cu dedicaţie şi reguli schimbate de la o zi la alta.

Mi-aţi luat bunăstarea atunci când justiţia s-a făcut că nu-l vede pe cel care îmi ia, rânjind cu tupeu, în fiecare zi, bani din buzunar.

Mă veţi întreba "dar fericirea când ţi-am luat-o?"

Iar eu am să vă răspund: "Dumneavoastră, politicienii, mi-aţi luat dreptul la FERICIRE de fiecare dată când aţi atentat la LIBERTATEA şi la BUNĂSTAREA mea".

Dar îmi permit să vă sugerez eu cum sa îmi garantaţi dreptul la fericire:

Am să fiu fericit când am să-mi văd părinţii care îmbătrânesc în fiecare week-end aşteptându-mă, mergând 3-4 ore cu maşina sau trenul la 400-500 de kilometri de Bucureşti (vedeţi dumneavoastră, nu vă cer să alergăm cu 600 km/H, ca în Japonia sau Franţa, cu TGV-ul).

Am să fiu fericit dacă am să pot să deschid o afacere în Iaşi, Suceava, Oradea - mergând, în fiecare zi din Capitală, pe o autostradă pe care refuzaţi să mi-o faceţi de 25 de ani. Dar pe care eu o merit.

Am să fiu fericit dacă am să îmi duc copilul la şcoală şi nu am să cotizez la „fondul clasei” într-o ţară în care politicenii mă sfidează şi îmi spun, prostindu-mă pe faţă, în timp ce mă fură, că „învăţământul este gratuit”.

Am să fiu fericit dacă la spital nu am să împart banii, jenat, prin buzunarele asistentelor, medicilor şi dacă voi fi tratat cu un zâmbet cald, de nişte oameni care-şi fac meseria cu demnitate.

Am să fiu fericit când am să ştiu că Justiţia garantează dreptatea mea.

Am sa fiu fericit când voi putea merge cu bicicleta prin oraş ca în Amsterdam sau Copenhaga, când soţia mea va plimba bebeluşul în cărucior pe trotuar, nu făcând slalom printre SUV-urile câştigătorilor de licitaţii aranjate, printre clădirile ridicate fără autorizaţie, când copilul meu va putea respira un aer curat pentru că nu îi furaţi pădurile, într-o ură viscerală faţă de tot ce este verde şi dă oxigen.

Remarcaţi că nu vă cer o slujbă, nici de mâncare, nici casă, nici bani, nici ajutoare sociale.

Îmi găsesc eu singur un loc de muncă, aşa cum am găsit în ultimii 15 ani. Pun eu singur pe masă mâncare mie şi familiei mele.

Nu am nevoie de nimic „de la stat”. Îmi place să muncesc, am putere şi pregătire să o fac. Vreau doar să îmi garantaţi LIBERTATEA, BUNĂSTAREA ŞI FERICIREA şi vă dau votul meu!

IA CUPONUL ŞI DĂ VOTUL!

3,3 milioane de oameni, cu 500.000 mai mulţi decât în 2013, vor primi, până la finalul anului, pachete cu alimente finanţate cu 98 de milioane de euro din bani europeni. Cu toate că instituţiile europene au stabilit cadrul legislativ pentru acordarea acestui ajutor anual încă din 3 aprilie, în România, Guvernul a declanşat licitaţia abia pe 20 septembrie. Pachetele, care vor ajunge astfel cel mai probabil în luna decembrie la cei cu venituri foarte mici, vor fi însă anunţate, prin operaţiunea "Cuponiada", înainte de data alegerilor. Concret, Guvernul a tipărit prin Imprimeria Naţională 3,3 milioane de cupoane nominale pe care le trimite prin Poşta Română începând de astăzi, ca o promisiune şi o garanţie pentru fiecare dintre beneficiari că vor ridica 6 kg de făină albă, 6 kg de mălai, 800 g de paste, 4 litri de ulei, 4 kg de zahăr şi 24 de conserve, doar cu buletinul, după alegeri. Chiar dacă banii vin de la Bruxelles în proporţie de 85%, Guvernul îşi pune numele şi sigla pe acest cupon de nu mai puţin de patru ori, invocând pe verso, ca sursă de finanţare, bugetul de stat chiar înaintea Fondului de Ajutor European. În ciuda unei solicitări repetate din partea Gândul, criteriile şi modul în care au fost stabiliţi beneficiarii au fost păstrate secrete de Ministerul Muncii, ministrul Rovana Plumb anunţând miercuri, de la masa Guvernului, doar categoriile selectate. Cert este că, potrivit caietului de sarcini, cele mai multe dintre aceste pachete vor ajunge în Dolj, Iaşi, Suceava, Vaslui, Bacău, Buzău, Galaţi, Prahova, Teleorman şi Argeş. Coincidenţa face ca, în toate aceste judeţe, PSD să fi ieşit, în mai 2014, pe locul întâi la alegerile europarlamentare.
Sărăcia extremă, noţiunea a pus-o în dificultate pe Rovana Plumb la preluarea mandatului de ministru al Muncii, a primit din partea Guvernului, înainte de alegeri, o dimensiune oficială: 3,3 milioane de români, cu 500.000 mai mulţi decât în anul precedent, sunt număraţi astăzi în rândul "persoanelor celor mai defavorizate din Uniunea Europaenă" şi vor primi, în consecinţă, susţinerea prin coşuri alimentare finanţată de la Bruxelles. Cele mai multe astfel de pachete vor ajunge în Dolj, Iaşi, Suceava, Vaslui, Bacău, Buzău, Galaţi, Prahova, Teleorman şi Argeş, judeţele aflate, din acest punct de vedere în topul 10 al sărăciei din România, cu peste 100.000, chiar 140.000 de locuitori care nu câştigă mai mult de 350 - 400 de lei lunar şi aceştia, în cea mai mare parte, ca formă de ajutor social.
Printr-un concurs de împrejurări politice, coşurile alimentare nu au fost distribuite, în 2014, în două tranşe anuale, aşa cum sună regula generală a programului european, ci vor veni o singură dată, în noiembrie - decembrie. Cei la care vor ajunge vor primi însă, ca o garanţie, înainte de alegeri, un cupon guvernamental care îi îndreptăţeşte la 6 kg de făină albă, 6 kg de mălai, 800 g de paste, 4 litri de ulei, 4 kg de zahăr şi 24 de conserve "la o dată care va fi comunicată de primărie".
Oficial, premierul Victor Ponta a anunţat miercuri, de la masa Guvernului, că, "tocmai pentru a nu exista niciun fel de interpretări, efectiv, acest cupon va fi folosit după data de 16 noiembrie". În practică însă, licitaţia restrânsă accelerată la care Ministerul Fondurilor Europene a recurs pentru a urgenta distribuirea alimentelor ar urma să se încheie pe 28 octombrie, firmele câştigătoare fiind obligate să livreze prima tranşă de produse (20%) în primele 15 zile de la semnarea contractului, adică înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, iar primăriile neavând nicio obligaţie de a aştepta până după alegeri pentru a le distribui.
În seria "Tu şii ce mai fac banii tăi?", Gândul arată astăzi cum au ajuns ajutoarele alimentare de la UE să fie distribuite de Guvern exact în perioada alegerilor, cum a evitat Ministerul Muncii - al doilea implicat după Ministerul Fondurilor Europene - să explice pe ce criterii stabileşte beneficiarii, dar şi de unde provin cei mai mulţi dintre beneficiarii coşului european pe care Guvernul, cu toate că nu îl finanţează decât în proporţie de 15%, şi-l arogă, electoral, chiar înaintea Bruxelles-ului.
UPDATE: Distribuirea cupoanelor, ca urmare a unui contract încheiat de Poşta Română cu Ministerul Fondurilor Europene, costă Guvernul 9.238.536,96 lei,  plus TVA. Poşta a fost aleasă de minister ca urmare a unei selecţiii de oferte.
Votul politic în judeţele "cele mai defavorizate"
Cei mai mulţi dintre cei care trăiesc, azi, cu un venit sub 350-400 de lei provin din sudul, estul sau nord-estul României. În 11 judeţe din 41 - Dolj, Iaşi, Suceava, Vaslui, Bacău, Buzău, Galaţi, Prahova, Teleorman, Argeş şi Neamţ - numărul lor depăşeşte 100.000.
În alte 24 de judeţe şi în Bucureşti, adică în cea mai mare parte a ţării, numărul lor este de minimum 50.000 pe judeţ. La extrema cealaltă, Ilfov, Tulcea, Caraş-Severin, Covasna, Arad şi Sălaj au cei mai puţini beneficiari ai unei astfel de forme de asistenţă socială. Datele apar, ca număr minim de persoane pentru care sunt necesare pachete, în caietul de sarcini al licitaţiei pentru produse alimentare, consultat de Gândul.

Grafic: Gândul // Sursa informaţiilor: Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. CLICK PENTRU A MĂRI
Coincidenţa face ca toate judeţele din Top 10 să fi avut, la finalul scrutinului din 25 mai pentru europarlamentare, acelaşi clasament al votului, în care Alianţa PSD-UNPR-PC să fie pe locul întâi.

REZULTATELE VOTULUI LA EUROPARLAMENTARE DE LA CARE PORNESC CALCULELE PARTIDELOR PENTRU ALEGERILE PREZIDENŢIALE DIN 2014

Grafic: Gândul // Sursa informaţiilor: Biroul Electoral Central. CLICK PENTRU A MĂRI
Rezultatele alegerilor nu oferă date despre categoriile sociale prezente la urne sau care şi-au exprimat opţiunea prin vot. Este însă cunoscut rolul pe care primarii îl au, mai ales în comunităţile mici, în acordarea ajutoarelor sociale. Potrivit Legii 416/2001, dreptul la venitul minim garantat, acum în valoare de 350 de lei, este stabilit prin dispoziţia primarului. Tot primarul a primit, în luna septembrie, de la Guvern, prin HG 799/2014, posibilitatea de a suplimenta listele de mai sus şi de a distribui alimentele finanţate cu bani europeni în maximum 30 de zile de la data preluării de la furnizor.
Dacă dispoziţia guvernamentală dată de premierul Victor Ponta, în conferinţă de presă, a fost ca împărţirea coşurilor cu alimente să fie făcută după alegeri, în documentele oficiale ale programului nu există niciun astfel de calendar oficial. Singurele repere de timp sunt data limită pentru evaluarea candidaturilor celor care s-au înscris la licitaţie - 28 octombrie - şi cele 45 de zile de la data semnării contractului în care căştigătorii se obligă să livreze către primării astfel: 20% din pachete în primele 15 zile, adică înainte de turul al doilea al alegerilor, 40% în următoarele 15 şi 40% în ultimele 15. Calendarul le permite însă furnizorilor să livreze întreaga cantitate de alimente înainte de a se fi scurs cele 45 de zile, ca şi primarilor să le împartă de îndată ce le primesc.
Cine sunt cei mai săraci 3,3 milioane dintre români
Blocată în martie, la audierea în Parlament pentru numirea la Ministerul Muncii, de întrebarea "Care este pragul de venit de la care un om nu mai este considerat sărac?", Rovana Plumb a venit miercuri, cu lista categoriilor care ar însuma, în accepţiunea Guvernului, sărăcia.
Ministrul Muncii a prezentat, altfel, în linii generale, cine sunt cei 3,3 milioane de beneficiari ai alimentelor finanţate anul acesta prin Programul Operaţional de Ajutorare pentru Persoanele Defavorizate (POAD). "Este vorba de persoanele care beneficiază de venitul minim garantat, este vorba de toţi şomerii, fie că sunt în plată, fie că au ieşit din plată, toţi pensionarii care au pensie până în 400 de lei. De asemenea, beneficiarii indemnizaţiilor pentru că au fost invalizi sau sunt veterani sau văduvele de război. Şi ca o noutate în acest an, am introdus o nouă categorie, este vorba de beneficiarii alocaţiilor pentru sprijinul familiei, fapt pentru care anul acesta, în 2014 faţă de 2013, avem un număr suplimentar de 700 de mii de persoane", a spus, la Guvern, Rovana Plumb.

Rovana Plumb. Sursa foto: Guvernul României
Ministerul Muncii a refuzat însă să răspundă şi la întrebarea care sunt criteriile de selectare a acestor categorii. Astfel, ca urmare a abilitării ministerului condus de Rovana Plumb, prin HG nr. 344 din 30 aprilie 2014 - actul în virtutea căruia funcţionează -, de a stabili criteriile de acordare a ajutoarelor sociale asociate Fondului European pentru Ajutorarea persoanelor Defavorizate (FEAD), Gândul a solicitat instituţiei, pe 22 august, să precizeze care sunt acestea. Ca răspuns, Ministerul a precizat, pe 4 septembrie, că "interviul solicitat va fi acordat la o dată ulterioară". La reluarea solicităţii iniţiale cu precizarea că aceasta nu se referă la un interviu, ci la transmiterea unor informaţii de interes public, Ministerul Muncii nu a mai formulat, până ieri, nici un răspuns.
Strict statistic însă, faţă de anul 2013, în 2014, numărul beneficiarilor a urcat de la 2,7 la 3,3 milioane.
Cum a ajuns Guvernul să dea prin licitaţie restrânsă 98 de milioane de euro, la finalul anului
Dincolo de stabilirea beneficiarilor, programul va fi gestionat, atât anul acesta cât şi în următorii şase, de Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman. Detalii aici. Transferul coşurilor alimentare europene de la APIA la MFE s-a făcut după descinderea DNA la APIA în noiembrie 2013 şi acuzarea fostului director general, Aurel Pană, că ar fi perceput un comision de 10% din contractele pe fonduri europene pentru cumpărarea de ulei, de la unul dintre câştigătorii unei licitaţii. Scandalul s-a suprapus, în plus, cu încheierea exerciţiului financiar 2007-2013 al UE şi cu începerea unuia nou: 2014-2020.
Cum au ajuns însă pachetele de la UE să fie distribuite abia în preajma alegerilor? Aşa cum sună angajamentul pe care România şi l-a luat în scris faţă de Comisie, coşurile cu alimente de la Uniunea Europeană vor fi distribute de cel puţin două ori pe an. Excepţia o reprezintă însă tocmai anul 2014, justificarea invocată fiind "data aprobării Regulamentului 223/2014". Acest regulament a fost însă adoptat de instituţiile europene pe 11 martie, fiind urmat pe 3 aprilie de reglementarea Comisiei Europene pentru întregul program.
Ceea ce a întârziat startul a fost modul în care Guvernul s-a prezentat în negocierile cu Comisia Europeană pentru Acordul de Parteneriat 2014-2020. Draftul acestui acord, pe care statele au început, individual, să îl pregătească încă de anul trecut, înainte de intrarea efectivă în noul exerciţiu financiar al UE, a primit de mai multe ori observaţii, fiind aprobat de Comisia Europeană în cazul României, abia pe 6 august 2014.
TEXTUL INTEGRAL AL PROGRAMULUI OPERAŢIONAL AJUTORAREA PERSOANELOR DEZAVANTAJATE 2014-2020 PENTRU ROMÂNIA
Tot în august, pe 26, chiar înainte de a intra în vacanţă, Guvernul a trecut, fără a-l face public, un memorandum prin care stabilea ca modalitate de achiziţie a alimentelor, invocând "motive de urgenţă", nu licitaţia deschisă care ar fi lăsat 40 de zile pentru ofertare, ci licitaţia restrânsă accelerată, care obligă la doar 10 zile în acest sens.
Prima Hotărâre de Guvern prin care se reglementa noul Program Operaţional a venit abia pe 17 septembrie şi a intrat în vigoare pe 19 septembrie. În aceste condiţii, licitaţia a fost declanşată de MFE a doua zi, pe 20 septembrie, având data de 2 octombrie ca termen limită de depunere a candidaturilor. Lista ofertanţilor înscrişi poate fi consultată aici. Câştigătorul, pentru fiecare din cele 13 zone în care a fost împărţită ţara, ar urma să fie selectat pe 28 octombrie, iar prima livrare a produselor să se facă în două săptămâni de la această dată.
Valoarea totală a celor 6,6 milioane de pachete de alimente este estimată în acest moment la 432,163,355.15 de lei, echivalentul a 98 de milioane de euro plus TVA.
Bruxellesul finanţează, Poşta pontează
De altfel, cuponul guvernamental tipărit prin "Imprimeria Naţională" şi care va ajunge prin Poşta Română în ţară anunţă beneficiarii că vor putea ridica produsele "la data care va fi comunicată de primărie".
Acelaşi cupon include sigla şi numele Guvernului României de trei ori, punând chiar pe verso, la enumerarea surselor de finanţare, bugetul de stat înaintea Fondului de Ajutor European. Situaţia financiară a programului arată însă contrariul: alimentele, transportul, chiar pregătirea personalului sunt finanţate de Uniunea Europeană în proporţie de 85%, Guvernul cofinanţând programul cu doar 15%. În plus, regula introdusă de Consiliul European din acest exerciţi financiar este aceea că ţările aflate într-o formulă de acord cu FMI; cu este şi România, pot scădea procentul de cofinanţare până la 5%.



Sursa: Guvernul României
Chiar dacă alimentele sunt încă în faza de licitaţie, cupoanele care le promit au plecat prin Poşta Română chiar de ieri, după cum a anunţat ministrul Muncii: "Distribuţia cupoanelor se va face prin poştă, iar beneficiarii vor putea să ridice alimentele prezentând la centrele desemnate de către primării cuponul şi buletinul. Distribuţia cupoanelor se va face prin poştă începând cu ziua de mâine (joi, n.red.)", a spus Rovana Plumb.
Premierul a dat, la rândul său, explicaţia alegerii Poştei: "E un lucru bun, pentru că Poşta Română şi-a dovedit deja, este în procesul de transmitere a cardurilor de sănătate şi din primele rapoarte pe care le avem, această distribuţie a cardurilor de sănătate se desfăşoară foarte bine. E vorba şi acolo de 14 milioane, cred, de carduri. La fel va fi cu cele 3,3 milioane de cupoane. Deci se duce direct prin Poşta Română şi în felul acesta, sunt convins că şi Poşta Română se relansează ca societate comercială şi reuşim să folosim în sfârşit în mod util această infrastructură extraordinară".
UPDATE: La solicitarea ziarului Gândul, Poşta Română a transmis astăzi şi valoarea contractului pentru distribuirea cupoanelor. Este vorba despre un contract încheiat cu Ministerul Fondurilor Europene care va plăti, la final, 9.238.536,96 lei, plus TVA. Întrebaţi ca urmare a cărui tip de achiziţie publică oferă aceste servicii, reprezentanţii companiei au răspuns că „Poşta Română a participat în calitate de ofertant la procedura iniţiată de autoritatea contractantă, pentru atribuirea contractului de servicii, având ca obiect achiziţia de servicii de imprimare şi distribuire a cupoanelor”. Răspunsul integral, aici.

Recent, Poşta a fost acuzată de ACL că a distribuit în favoarea candidatului Victor Ponta, împreună cu taloanele de pensii, pliante electorale în care PSD susţine că alegerea lui Klaus Iohannis ca preşedinte ar duce la tăierea pensiilor. Birourile Electorale Judeţene din mai multe regiuni ale ţării au dispus interzicerea distribuirii acestor pliante.
Anca Simina este redactor al ziarului Gândul

Dragostea pentru lumina

Desi ador intr-un fel intunericul, pentru ca ma pot odihni extrem de bine asa, ma simt extrem de bine cu lumina. Poate ca lumina imi confera acel sentiment de siguranta si acea pofta de viata de care am nevoie. Tocmai de aceea in timpul iernii, cand lumina soarelui ajunge tot mai greu pe pamant, simt nevoia sa nu fac nimic sau aproape nimic.
In schimb, cum se desprimavareaza si lumina trezeste natura la viata parca si eu prind puteri. Am chef de viata, de activitate, iar munca merge mai cu spor.
Si tot din doorinta de a avea cat mai multa lumina ador sa am in preajma surse care sa-i amplifice puterea. Care sa reflecte lumina intr-o variata irizatie de sclipiri si culori...

Fantoma lui Stalin in Romania

Fantoma lui Stalin in Romania

Fantoma lui Iosif Vissarionovici Stalin bantuie in Romania. Prin intermediul unor progenituri de-ale sale de prin “justitie”. In adulatia plutoanelor basiste create de Basescu si Macovei, sute de batrani sunt ridicati in miez de noapte din casele lor de Politie, pentru a fi dusi sute de kilometri in sediul unei Curti Militare. Este cel mai stalinist gest de la intrarea Romaniei in NATO si UE. Patronat de unii oameni bolnavi din justitie, creatii ale regimului basist care a distrus Romania.
joseph-stalin-with-child1
Peste o sută de persoane sunt aduse cu autocare, vineri, din mai multe judeţe în Capitală, pentru a fi audiate ca martori în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, în care sunt judecaţi vicepremierul Liviu Dragnea şi alte peste 70 de persoane.
Aducerea acestora în Capitală la termenul de vineri al dosarului referendumului a fost decisă de instanţă în 3 octombrie, pentru a da declaraţii despre participarea lor la referendumul din 2012, în condiţiile în care apar pe liste că au votat.
Cele peste o sută de persoane sunt aduse în Capitală în baza unor mandate de aducere, din judeţele Olt, Gorj, Teleorman şi Vrancea.
Procesul nu va avea loc vineri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa care judecă dosarul referendumului, ci la Curtea Militară de Apel, unde este mai mult spaţiu.
Iata imaginile mizeriilor staliniste din acest dosar :
autocar 1  imbulzeala in autocar in autocar mandat
curtea militara

La termenul din 3 octombrie, judecătorii instanţei supreme au stabilit ca în 24 octombrie să fie audiaţi toţi martorii, pentru că mulţi dintre aceştia sunt persoane în vârstă sau cu probleme grave de sănătate, care nu ar trebui “puse pe drumuri” în perioada rece a anului. Dar exact in prima noapte cu avertisment de ploi, viscol si frig, mandatele de aducere au fost puse in aplicare cu sutele.
Şi la acel termen au fost audiaţi martori, mulţi dintre aceştia fiind persoane vârstnice, cu probleme de sănătate. Instanţa nu a putut lua declaraţia a doi martori care au probleme cu auzul, şi nici pe cea a unei vârstnice care s-a simţit rău în sala de judecată.
Mesaje de la telespectatori :
“Este o nebunie ce se intimpla in tara, cine poate opri aceasta justitie stalinista, te cutremuri, eu lucrez in uk, am 59 de ani, urmaresc antena 3, dar este mai rau decit intr-un film de groaza, imi este frica sa vin inapoi, este cumplit, sunteti singurii care puteti sa-i zguduiti la 9 pe scara richter pe politicienii nostri, care s-au oprit intr-un stand-by de neclintit, ce poti sa mai crezi din sloganul-nu comentez, justitia sa-si faca treaba-,sa o faca, dar nu in halul asta, sa ia atitudine, sa-i mai vedem muncind si cu coloana vertebrala, este GROAZNIC.” – Ioana
“Buna dimineata.Domnule Radu Tudor,am o rugaminte la dvs.Stiu ca nu am dreptul sa va spun cum sa va realizati emisiunile,dar ca sustinator al libertatii presei , al exprimarii libere  si ca votant va rog insistent sa puneti in discutie  urmatoarea durere a multora dintre noi: De ce guvernul nu ne apara de abuzurile justitiei?Ne cer voturile promitandu-ne ca ne vor apara libertatile apoi uita total de noi.Am ajuns noi,ca alegatori,sa fim chemati sa dam explicatii la DNA daca am votat,ridicati in miez de noapte cu mascatii ,vezi ceea ce s-a intimplat azi-noapte.Traim o epoca stalinista,nicidecum in democratie.In care tara din Europa cel putin se mai intimpla aceste abuzuri?Tot timpul aud de la Ponta si alti psd-isti ca nu se amesteca in treburile justitiei.Insa abuzurile unora din justitie de ce nu sant contracarate? De ce tac ca mortu-n papusoi?Va spun in mod cinstit,nu mai merg la vot,si,asa cum v-am mai scris,am multi colegi si cunostinte care gandesc la fel.Pt ca exista frica de a mai vota,pentru teama de a nu fi trasi la raspundere si ridicati cu duba,cat si din sila de a mai vota niste oameni pe care ii doare in cot ulterior de cei care i-au votat. Parlamentarii se imbogatesc,sfideaza iar noi,fraierii supravietuim cu 600 lei pe luna.900 brut  cam asta inseamna.Cu stima, Simion”
“Ne-am trezit cu dureri fizice, vazand ce se intampla.  Nu te mai miri de tertionari, nascuti in tara aceasta. La fel si acum. !!! Faceti ceva, trimiteti imaginile la toate ambasadele, acum, sa se stie ce se intampla…Initiati si demiterea, da, macar cu o zi inainte !!! Ingrozitor, !!!!Cine va iesi in strada???Piata Universitatii a disparut ??? Si Dvs, Dl Ponta alegeti pe Rusu si Ghita, in guvern ???Cine va sfatuieste >>>>Sarmana tara …Ajutati-ne !!!!! – Florentina”
Birkenau 100%, oare acesti oameni unde isi fac nevoile????????????? – Gabriel
în anii ’50 „dușmanii poporului” erau luați cu duba și duși la „interogatoriu”. Acum „dușmanii chiorului” sunt luați cu autobuzul și duși la „Înalta Curte”. Eu cred că țara asta e … DEFECTĂ. Sau, să fi intrat și noi, precum în vechea Romă, in ”Sărbătoarea SATURNALIILOR” (a nebunilor !!!) și eu să nu fi aflat încă? Mă poate oare lămuri cineva cu ce se întâmplă în România? – Mircea
In România nu a fost holocaust. Acum este îndreptat asupra românilor care au luptat împotriva altor regimuri. – Ovidiu
D.le,Radu,te ascult la tv. si-ti scriu aceste rinduri din Suceava, Sti cind mai carau asa oamenii,in perioada colectivizarii,Eram copil,cei ce nu vroiau sa se inscrie in C.A.P,erau incarcati ca vitele si dusi pe la raion sau regiune,obligati sa semneze cererea de inscriere in colectiv,care nu vroiau erau lasati sa se inoarca pe jos spre casele lor,Chiar ca imi e rusine de tara in care traim,Imi este lehamite,Ar trebui sa iasa oamenii in strada sa-i opreasca cumva pe acesti imbecili, ma-ntreb ei au parinti sau bunici??Sunt intregi la minte?? – Eugen

 D- le Radu Tudor ,ce se intampla astazi…..este ceva…de groaza ! Este sub orice critica,nu am cuvinte sa- mi exprim indignarea,am lacrimi in ochi cand vad acesti oameni .Daca la data aceasta sa gandit DNA- ul sa actioneze in forta cu cei ce au mers la vot, raspunsul meu este : intimidarea cetateanului cu drept de vot,cu o mica ,mare diferenta,,ptr ce nu au audiat pers mai tinere care au votat? Acum acesti oameni cu frica de justitie sigur vor spune ca ei nu au votat ” ! – Maria
Sunt oripilat de ce-am vazut la televizor in aceasta dimineata. Ma intreb ce face ministrul de justitie? De ce nu se delimiteaza public de aceasta actiune stalinisto-bolsevica a DNA-ului? Ministrul de Justitie ar trebui sa ceara public explicatii Procurorului Sef al DNA. Guvernul, Parlamentul, Inalta Curte de Casatie si Justitie,etc.ar trebui sa ceara public explicatii. – Vasile

Buna dimineata. V-am ascultat dimineata asta comentand despre aducerea batranilor la Bucuresti. Aveti multa dreptate. este scadalos tot ce se intampla. vin cu o intrabare fireasca cine este la guvernare?. cine a facut pactul cu basescu( pe care vreau sa il vad cat mai repede la inchisoare), cine a numit-o pe Kovesi la DNA, cine ia pozitia ghiocelului cand merge la Cotroceni.Ponta a permis toate aceste nenorociri care se intampla. imi pare rau pentru ca am crezut in el dar nu a facut nimic si am impresia ca se intampla mai multe nenorociri cu girul sau nevazut. am sentimentul ca se ascunde dupa basescu lasand impresia ca el nu are nici o vina.Pacat ca e asa de flamand dupa putere de aceea il voi vota pe Tariceanu. Va multumesc daca imi veti citi mesajul si im cer scuze daca v-am deranjat. toate cele bune, Elena

De dimineata tot vad cum oameni cu varste inaintate sunt adusi la Curtea de Apel Militara Bucuresti, lucru care ma face sa-i spun copilului meu sa plece din aceasta tara, pentru ca aici la noi este un haos, o bataie de joc la adresa acestui popor,oameni care nu sunt respectati daca nu au pile sus de tot, imi este rusine de rusinea lor, mi se faca greata cand vad cum sunt anumite persoana manevrate si ma intreb ce poate invata un tanar???????????? Nimic bun!!!!!!!!!!!!!! – Diana

PS : Intr-un tarziu si doar intrebat de jurnalisti, primul ministru Victor Ponta s-a pronuntat si el : “EU NU POT SA  COMENTEZ DOSARE AFLATE IN JUSTITIE. DIN PUNCT DE VEDERE POLITIC SUNT UNELE PROBLEME ALE DOMNULUI IOHANNIS. EU SUNT IN CAMPANIE SI NU COMENTEZ CE FACE JUSTITIA”

Summit-ul pentru o politica energetica si de mediu comuna arata cat de fragmentata este Uniunea Europeana cand este vorba de interesele nationale dupa sase ani de criza

Summit-ul pentru o politica energetica si de mediu comuna arata cat de fragmentata este Uniunea Europeana cand este vorba de interesele nationale dupa sase ani de criza

Summit-ul pentru o politica energetica si de mediu comuna arata cat de fragmentata este Uniunea Europeana cand este vorba de interesele nationale dupa sase ani de criza
Summit-ul pentru o politica energetica si de mediu comuna arata cat de fragmentata este Uniunea Europeana cand este vorba de interesele nationale dupa sase ani de criza
Summit-ul UE de doua zile inceput ieri ar trebui sa se concentreze pe politica si securitatea energetica si sa reprezinte un pas spre a face din Europa cel mai ambitios jucator la nivel mondial in lupta contra schimbarilor climatice. Insa dezbaterile vor scoate in evidenta, probabil, cat de fragmentata este UE cand este vorba de interesele nationale, mai ales cand economiile inca nu si-au revenit dupa sase ani de criza, iar criza da semne ca va persista.
Criza din zona euro a trecut intr-o noua etapa si intra intr-o „faza incapatanata de crestere economica anemica”, a avertizat ieri Standard & Poor’s, una dintre cele mai influente agentii de rating din lume. Atentionarea vine in contextul in care un nou set de date a aratat ca activitatea din sectorul privat din Franta, una dintre cele mai mari economii din zona euro, a scazut in octombrie, scrie CNBC. Indicele compozit PMI calculat de Markit pentru a masura activitatea sectorului privat a coborat in cazul Frantei de la 48,4 puncte in septembrie la 48 de puncte, cel mai slab rezultat incepand cu februarie. Un nivel de sub 50 de puncte inseamna contractie.
Franta, descrisa ca „bolnavul” zonei euro, va fi cea care, pentru a-si proteja industria nucleara, va impiedica, probabil, liderii din UE prezenti la summit sa ajunga la un acord privind stabilirea unor tinte pentru schimbul de energie prin intre tari prin retelele de interconectare. Interconectarea retelelor energetice este un pas pe care CE il considera important pentru cresterea sigurantei energetice si pentru formarea unei uniuni energetice.

Spania si Portugalia nu-si pot exporta energia regenerabila din cauza centralelor nucleare franceze
De pe draftul summit-ului a fost eliminata prevederea care stabilea ca pana in 2030 statele membre ale UE sa faca diposnibila pentru alte tari comunitare 15% din capacitatea de generare nationala.
Spania si Portugalia au facut presiuni pentru majorarea tintei de 15% si pentru a face acest obiectiv obligatoriu. Ambele state au acuzat Franta ca isi protejeaza industria nucleara de energia lor regenerabila, scrie EurActiv.
Spania produce mai multa energie electrica prin turbine eoliene decat are nevoie, dar acest surplus este irosit deoarece intre Spania si Franta nu exista infrastructura necesara transportului de energie. Madridul ia acum in considerare o retea de legatura de 2,5 miliarde de euro cu Marea Britanie.
Succesul in a face sa se inteleaga Franta cu Spania si Portugalia ar putea modela viitorul pietei interne a energiei din UE.

Germania nu va renunta prea curand la Rusia
Mai multa capacitate de interconectare ar creste siguranta energetica, ceea ce ar face ca UE sa fie mai putin vulnerabila in fata surselor de aprovizionare problematice. Siguranta energetica a devenit o tema importanta de discutie dupa ce criza din Ucraina a scos in evidenta dependenta UE de gazele rusesti.
Iar cel mai important client european pentru gazele rusesti este Germania, cea mai mare economie din UE. Germania a initiat cel mai ambitios plan din UE de transformare a sectorului energetic, renuntand la energia nucleara in favoarea energiei din surse regenerabile. Insa tranzitia se face folosind mai mult carbune, un combustibil foarte poluant, si gaze naturale. Circa 36% din importurile de gaze naturale ale Germaniei si 39% din cele de petrol vin din Rusia, astfel ca Rusia, contra careia Occidentul a pornit o campanie de sanctiuni dupa anexarea Crimeei si interventiile destabilizatoare rusesti in Ucraina, va ramane un partener important pentru Germania. CE cauta mijloace de a reduce dependenta UE de energia ruseasca. Berlinul pare hotarat, deocamdata, sa duca pana la capat revolutia energetica – Energiewende.
Draftul vazut de EurActiv al concluziilor de la summit cere implementarea coridorului Nord-Sud, un proiect care are scopul de a inlatura obstacolele din calea transportului gazelor si de a reduce vulnerabilitatea Europei Centrale si de Est la intreruperea livrarilor de gaze de catre Rusia. Spre deosebire de Franta, indicatorul Markit arata ca activitatea din sectorul privat german a crescut.

Statele sarace vor compensatii pentru a reduce poluarea
Conflictul de interese dintre statele membre este vizibil si in discutiile privind stabilirea pentru 2030 a unor tinte mai ambitioase de reducere a emisiilor de gaze cu efecte de sera.
Polonia, a carei economie depinde de carbune, s-a opus intotdeauna vehement tintelor mai ambitioase.
Un dimplomat european a descris discutiile pregatitoare de miercuri ca „un mare spectacol care a aratat diferentele uriase dintre tari”, noteaza Reuters.
„Polonia nu este principala problema, sau cel putin singura problema, deoarece mai multe tari au anuntat ca mai degraba vor muri pe pozitii”, a afirmat diplomatul.
Portugalia este printre tarile care au insistat asupra unor tinte mai ambitioase pentru protejarea mediului dar cere si un angaament mai ferm pentru incurajarea investitiilor in noi gazoducte si infrastructuri de transport al energiei electrice in UE.
„Nu vom sprijini un acord care nu include o tinta obligatorie privind infrastructura deoarece avem nevoie de un cadru legislativ stabil si predictibil pentru a atrage investitii private”, a spus Bruno Macaes, secretarul de stat al Portugaliei pentru Europa.
Pe langa Polonia, statele mai sarace din Europa de Est sunt reticente sa se angajeze sa respecte noi tinte de reducere a emisiilor de carbon fara a primi compensatii pentru eforturile de a-si moderniza economiile. Aceste tari emit deja mai putine noxe fata de anul de reper universal 1990 deoarece si-au pierdut o parte semnificativa din industrie dupa caderea regimurilor comuniste.
„Auzim ca a venit timpul sa uitam trecutul. Dar sa fim cinstiti, nu vom accepta nicio solutie care ignora performantele din trecut”, a spus un diplomat est-european.
CE a stabilit pentru 2030 trei tinte: reducerea emisiilor cu efect de sera cu 40% in raport cu nivelul din 1990, cresterea ponderii combustibililor verzi in energia utilizata la 27% si imbunatatirea eficientei energetice la 30% fata de nivelul „normal”.
24 Oct 2014 - Sursa: Ziarul Financiar